Geografia turismului

CUVANT INAINTE

Turismul reprezinta un fenomen social, cultural si economic care vizeaza mobilitatea oamenilor catre locuri necunoscute, dincolo de granitele resedintei lor conventionale, fiind de obicei motivati de placere sau alte interese personale. Turismul reprezinta un complex de activitati dinamice care definesc puternic performanta economica a secolului al XXI-lea.

Pe harta lumii, putem observa o crestere a numarului de noi destinatii turistice, care cuprind o serie de tari emergente, cu un flux sporit de turisti internationali. Cresterea substantiala a numarului de turisti, in special in Asia de Sud-Est, dar si in Orientul Mijlociu, a contribuit la cresterea importantei economice a turismului pe plan mondial. Aceasta dezvoltare rapida a turismului in tari cu economii emergente este un fenomen tipic, care se produce in epoca postindustriala si este sustinut de accesul turistilor la obiective culturale, religioase, evenimente sportive si altele.

Turismul este o activitate importanta cu caracter social, cultural si implicatii de mediu, antrenand un numar mare angajati. Globalizarea turismului a oferit o crestere semnificativa a oportunitatilor de angajare, in special pentru tarile in curs de dezvoltare si emergente. In timp ce in a doua jumatate a secolului al XX-lea cresterea economica, inclusiv sectorul turistic, a fost condusa de catre tarile dezvoltate, prima jumatate a secolului XXI se va confrunta, probabil, cu o relocare a motorului de crestere, in special in tarile emergente si in tarile in curs de dezvoltare.

In acelasi timp, turismul este influentat de politici sociale, demografice, naturale, economice, ecologice. Inceputul mileniului trei este marcat de o serie de provocari greu de anticipat. Primul eveniment care a marcat omenirea, a fost atacul terorist de la 11 Septembrie 2001, din SUA, cu repercursiuni si asupra turismului, a calatoriilor si, mai ales, a sigurantei turistilor. Acest eveniment nefast s-a replicat cu precadere in mai multe tari dezvoltate, astfel incat multe calatorii au fost anulate, amanate sau desfasurate in conditii de nesiguranta, cu toate ca se iau toate masurile necesare pentru desfasurarea in siguranta a activitatii turistice. Aceste provocari au facut sa se vorbeasca tot mai mult pe tema corelatiei dintre turism si terorism, mai ales cand victimele sunt tocmai principalele destinatii turistice (Franta, Spania, Marea Britanie, Germania, Belgia etc.), pe langa regiunile turistice mai vechi, cunoscute pentru acest tip de manifestare la adresa securitatii turistilor.

O alta mare provocare o constituie schimbarile climatice, atat prin deteriorarea mediului inconjurator, cat mai ales prin fenomenele extreme care si-au extins aria de manifestare, dar si frecventa si intensitatea. O serie de uragane si alte fenomene similare sau seisme de magnitudine devastatoare afecteaza in general regiunile costiere, care sunt si cele mai populate areale, dar, in acelasi timp, sunt si cele mai preferate locuri pentru turismul de litoral, cu toate componentele sale. Aceste schimbari climatice nu iarta nici zonele montane, influentand puternic regimul precipitatiilor, sezonalitatea, aspecte importante pentru activitatea turistica.

O provocare recenta, cu un impact greu de anticipat, care a afectat toata omenirea si toate activitatile economice a reprezentat-o pandemia de COVID-19, din anul 2020. In secolul al XX-lea au mai fost astfel de crize sanitare, dar cadrul de manifestare a fost la nivel regional, iar consecintele nefaste nu au avut amploarea celor cauzate de virusul Sars-CoV-2. Pierderile pentru turism au fost inimaginabile. Aproape toate destinatiile turistice din lume au fost inchise din cauza restrictiilor de calatorie.

Acest moment a produs schimbari importante in reluarea activitatii, dar si o reducere a volumului de activitate. Noile practici impuse de pandemie vor intra in practica curenta in mare masura, pe langa o serie de alte masuri care vor transforma activitatea turistica, adaptand?o la era digitala in care ne aflam, iar turismul inteligent (smart tourism), se va integra oraselor inteligente (smart cities), care au luat deja avant si continua sa se dezvolte.

Nu in ultimul rand, trebuie sa tinem seama de faptul ca multe tari s-au axat pe exploatarea resurselor naturale, pe care le detineau din abundenta. Acest lucru a fost favorabil pentru dezvoltarea economica, insa resursele naturale sunt epuizabile, iar economia trebuia sa se orienteze catre alte sectoare de activitate, altele decat cele primare. Astfel, mai multe tari din Orientul Mijlociu, au ales sa-si indrepte atentia catre sectorul de servicii, in special catre turism. Regiunea Orientului Mijlociu a devenit, asemenea Regiunii Asia-Pacific, una foarte dinamica in activitatea turistica.

Secolul al XXI-lea este un secol cu mari transformari si provocari, dar si cu noi oportunitati si perspective, generate de progresul societatii, care ne dau curajul sa privim mai departe catre era turismului spatial. Aceasta noua dimensiune a turismului, pana de curand de domeniul science fiction acum a devenit realitate. Realizarea primului zbor cosmic turistic deschide portile catre noi orizonturi si poate ca intr-o zi, nu va fi doar un tip de turism exclusivist.

CUPRINS

Cuvant inainte / 7

Capitolul 1. Turismul – fenomen dinamic / 10
Turismul – sector cheie al economiei mondiale / 10
Turistul si turismul / 11
Etape in evolutia turismului / 14
Factori cu impact in dezvoltarea turismului / 16

Capitolul 2. Importanta geografiei turismului / 20
Concepte cheie utilizate in geografia turismului / 21
Unitati taxonomice utilizate in geografia turismului / 26

Capitolul 3. Tipuri si forme de turism / 29
3.1. Tipuri de turism / 29
3.1.1. Turismul de vacanta, agrement si recreere / 30
3.1.2. Turismul cultural si de educatie / 34
3.1.3. Turismul pentru ingrijirea sanatatii / 37
3.1.4. Turismul de afaceri si profesional / 41
3.2. Forme de turism / 41

Capitolul 4. Potentialul turistic / 50
4.1. Potentialul turistic natural / 50
4.1.1. Potentialul turistic al reliefului / 50
4.1.2. Potentialul turistic al climei / 61
4.1.3. Potentialul turistic al hidrosferei / 63
4.1.4. Potentialul turistic al biosferei / 68
4.2. Potentialul turistic antropic / 72
4.2.1. Megalitii / 72
4.2.2. Edificiile istorice: castrele, cetatile fortificate, castelele, palatele. / 73
4.2.3. Edificiile religioase / 78
4.2.4. Edificiile culturale si sportive / 88
4.2.5. Monumente si grupuri statuare / 95
4.2.6. Edificiile economice cu functie turistica / 98
4.2.7. Sediile unor institutii, firme, complexe expozitionale / 106
4.3. Potentialul turistic si regionarea turistica / 108

Bibliografie / 111