Jurnal de razboi si de pace. Memorialul din Siberia

DESPRE CARTE

Autentic „om al frontului”, desemnat de catre generalul german Helge Auleb drept „cel mai indicat a conduce si executa actiunile de distrugere a partizanilor din Muntii Iaila” in al Doilea Razboi Mondial, supranumit „Hatmanu” fiindca, in 1940, veghease ca mormantul voievodului Stefan cel Mare sa ramana in hotarul de nord-est al Romaniei, Ion Toba va fi capturat de sovietici intr-o ambuscada, in 1948, la Bucuresti, in plina pace, pe cand era transportat catre inchisoarea Jilava, judecat de urgenta ca „spion german” – intrucat facuse parte din Jagdverband Kommando Skorzeny, cu gradul de Sturmbannfuhrer – si condamnat la moarte, pedeapsa comutata ulterior in 25 de ani de munca silnica in lagarele din Siberia. Scapat cu viata din Gulag in 1956, dupa mari peripetii (descrise in partea a II-a a cartii de fata), inchis apoi de comunistii romani pentru inca aproape zece ani si eliberat in 1964 doar ca sa fie urmarit non-stop de Securitate – care ii va confisca pana si „amintirile”, tinandu-le sub obroc din interese de stat, ca sa protejeze imaginea imperiului sovietic -, Ion Toba-Hatmanu se dezvaluie azi, la o jumatate de veac din momentul in care a inceput sa-si puna pe hartie povestea vietii, in toata dimensiunea si drama lui, de veritabil erou al unei armate uneori invinse, dar niciodata ingenuncheate.