Romania cinegetica – O gestionare durabila. Studiu comparativ privind evolutia fenotipica a speciilor de vanat din ecosistemele forestiere RO-IT

Romania cinegetica – O gestionare durabila. Studiu comparativ privind evolutia fenotipica a speciilor de vanat din ecosistemele forestiere ale Romaniei si Italiei

DESPRE CARTE

Acest volum prezinta toate speciile cinegetice de mamifere din Romania in comparatie cu aceleasi specii de mamifere din Italia, ca opera complexa si completa, existenta la data actuala, pentru a ne da seama de variabilitatea speciei in raport cu diferitele ecosisteme forestiere in care aceasta s-a dezvoltat, evoluat si adaptat de-a lungul mileniilor. Din acest punct de vedere, in cadrul unei specii se pot identifica mai multe subspecii ale caror caractere morfologice prezinta diferente minore in raport cu cele tipice ale speciei din care fac parte.

Ing. Vasile Pascovici, cercetator stiintific (2025)

Se impune pastrarea cu cea mai mare grija a speciilor de vanat existente, ocrotirea lor si adaugarea de specii noi, asa incat sa mentinem caracterul de tara a vanatului si a pescuitului pe care l-a avut, din cele mai vechi timpuri, pamantul carpato-danubian.”

Acad. Constantin C. Giurescu (1976)

CUPRINS

PADUREA E CASA SI MASA VANATULUI 7

DATE PRELIMINARE 9
Date privind orizontul stiintific al omului 10

PATRIMONIUL CINEGETIC 11
Fondul forestier de vanatoare 11
Densitatea optima si clasele de densitate a vanatului 12
a. Criterii constante 13
b. Criterii variabile 13
Masuri intensive silviculturale si silvo-cinegetice de prevenire si combatere a concentrarilor de vanat 18
a. Identificarea semintisurilor 19
b. Alegerea arborilor de viitor 19
c. Ingrijirea arborilor de viitor 19
d. Umbrirea laterala 20
e. Linistea codrului cu molid plat 20
f. Ameliorarea bonitatii solului forestier 21
Gestionarea ecofondurilor cinegetice 21
Repartitia si densitatea vanatului 22
Specii de vanat disparute sau pe cale de disparitie 23

CLASIFICAREA SISTEMATICA A SPECIILOR DE VANAT AUTOHTON 24
Cateva caractere specifice mamiferelor 25
Incadrarea in ordine sistematica a speciilor de mamifere autohtone de interes cinegetic 27
Schema de semnalare a speciei de vanat necesara inventarierii periodice a fondului cinegetic 29
Ecofondul forestier si speciile sale de vanat 30
Descrierea speciilor de vanat din tara noastra 31
CAPRA-NEAGRA Rupicapra r. sudcarpatica Couturier, 1938 33
CAPRA-DE-STANCA Rupicapra r. estcarpatica Pascovici, V., Pascovici N., 1972 38
CERBUL Cervus elaphus Linnaeus, 1758 53
CERBUL LOPATAR Dama dama Linnaeus, 1758 64
CAPRIORUL Capreolus capreolus Linnaeus, 1758 71
ZIMBRUL Bison bonasus Linnaeus, 1758 81
MUFLONUL Ovis musimon Pallas, 1811 86
ELANUL Alces Alces Linnaeus, 1758 93
URSUL Ursus arctos Linnaeus, 1758 96
MISTRETUL Sus scrofa Linnaeus, 1758 105
LUPUL Canis lupus Linnaeus, 1758 114
SACALUL Canis aureus Linnaeus, 1758 122
CAINELE ENOT Nyctereutes procyonoides Gray, 1834 126
VULPEA Vulpes vulpes Linnaeus, 1758 129
RASUL Lynx lynx Linnaeus, 1758 134
PISICA SALBATICA Felis silvestris Schreber, 1777 138
JDERUL Martes martes Linnaeus, 1758 143
DIHORUL Mustela putorius Linnaeus, 1758 146
HERMELINA Mustela erminea Linnaeus, 1758 150
NEVASTUICA Mustela nivalis Linnaeus, 1766 153
VIDRA Lutra lutra Linnaeus, 1758 156
NURCA Mustela lutreola Linnaeus, 1761 161
VIEZURELE Meles meles Linnaeus, 1758 164
BIZAMUL (Ondatra zibethicus Linnaeus, 1766) 169
MARMOTA ALPINA Marmota marmota Linnaeus, 1758 173
IEPURELE DE CAMP Lepus europaeus Pallas, 1778 178
IEPURELE DE VIZUINA Oryctolagus cuniculus Linnaeus, 1758 183
VEVERITA Sciurus vulgaris Linnaeus, 1758 186
PARSUL Glis glis Linnaeus, 1766 191
POPANDAUL-SOMNOROS (Myoxus glis Pascovici N. et Pascovici V., 1921, 1986) 195

„EUROFORESTA” A CONSILIULUI EUROPEI: DECLARAT IA UNIVERSALA A DREPTURILOR ANIMALELOR 197

NATIUNILE UNITE: CARTA MONDIALA A NATURII 200

IN LOC DE CONCLUZII 205

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 207

DATE PRELIMINARE

Vanat fara padure este ceva de neinteles, iar padure fara vanat este ceva ce suna a pustiu. Frumusetile incantatoare ale naturii nu le putem savura integral fara vanatul din padure. Intre varietatea ecosistemelor forestiere, pe de o parte, si componenta speciilor de vanat, pe de alta parte, se stabileste permanent un adevarat echilibru. Aceste doua componente formeaza, atat fiecare in parte cat si impreuna, un lant al echilibrului biologic. De aceea, lacasul sfant al vanatului este padurea, in cel mai inalt si deplin inteles al ecosistemului cinegetic forestier din tara noastra. Sa nu existe nicio padure fara vanat; padurea sa fie un eldorado cu vanat cat mai sanatos, mai frumos si mai variat. Caci, de aceea avem padure, sa produca lemn de calitate, scoarta de copac, fragi, mure, zmeura, afine, ciuperci si, mai cu seama, vanat cu trofee record, precum si o deplina viata sanatoasa.

Intorcandu-ne in istoria padurilor, constatam cu mahnire ca o buna parte din suprafata acestora, leaganul omenirii, s-a micsorat si, in acelasi timp, s-a redus si casa multor animale salbatice (Giurescu, 1976).

Odata cu fiecare bilant, constatam ca unele specii au avut mult de suferit, fiind mult sub efectivul normal, iar altele au inregistrat o crestere a populatiei, mult peste densitatea normala /100 ha (de exemplu, ursul brun). In acest caz, avem de-a face cu un dezechilibru ecologic ce trebuie urgent reparat prin toate masurile de protectie a mediului natural.

In planul colaborarii internationale, preocuparile pentru gestionarea durabila a fondurilor forestier si cinegetic si pentru conservarea si protejarea biodiversitatii si patrimoniului natural au avut ca rezultate proclamarea „Declaratiei Universale a Drepturilor Animalelor” si a „Cartei mondiale a naturii” (la finele lucrarii, pp. 197 si, respectiv, pp. 200), precum si a „Cartei padurilor” si a „Cartei ecologice a regiunii montane in Europa” (V. Pascovici, 2021, pp. 191 si, respectiv, pp. 192).

Astazi, ne mai bucuram inca de frumusetile forestiere ale naturii mostenite atatea cate au mai ramas, dar avem datoria pioasa, omeneasca, de a mentine si imbunatati acest tezaur pentru urmasii nostri.

Ni se pare noua, uneori, ca ursul s-a supra inmultit. Este si acesta un adevar, dar, in realitate, prin defrisarile exagerate din ultimul deceniu casa care ii asigura hrana si conditiile normale de viata si dezvoltare s-a micsorat atat de mult, incat el este nevoit sa-si caute hrana prin tomberoane si intra chiar si in casele oamenilor…!

Date privind orizontul stiintific al omului

Se cunoaste, nu demult, ca omul este catalogat si incadrat sistematic in familia Hominidae (Brehm, 1964, pp. 645-647). Clasa Mamifere cunoaste mai multe cai sau linii de evolutie biologica. Prima linie, omul fiind neadaptabil, conduce implicit la un capat de filum. A doua linie duce la Homo sapiens, care se separa de filum-ul primatelor. Prin confortul vietii moderne, omul a devenit tot mai mult un Homo technicus. Insa, calitatea de Homo sapiens (intelept) il face responsabil si il obliga sa repare dezechilibrele provocate ecosistemelor forestiere prin defrisari exagerate. Iar, prin implementarea masurilor ecologice si de reimpadurire a acestora, sa le readuca la 60-70%, asa cum au fost padurile in tara noastra cu cinci-sase secole mai inainte (Giurescu, 1976; Palancean, Gociu, Marin & Alexeiciuc, 1992, pp. 19-24).