Unchiul Nicolai. Viata si activitatea remarcabila a unui mare silvicultor bucovinean – Prof. ing. Nicolae Pascovici

NOTA AUTORULUI

Era in anul 1984 cand la Suceava vedea lumina tiparului volumul III al cartii „STIINTA IN BUCOVINA. Ghid biobibliografic” – lucrare de mari proportii, peste 1.000 de pagini in 3 volume, si de mare importanta pentru o mai buna cunoastere a contributiei Bucovinei la cultura si stiinta.

Elaborata de scriitorul si bibliograful Ioan PINZAR in colaborare cu regretatii carturari prof. Petru FROICU si cercetator Eugen DIMITRIU, lucrarea cuprinde biografiile si activitatea profesionala a 268 de personalitati care s-au nascut sau au activat in Bucovina in diferite domenii ale stiintei.

Fara indoiala, aceasta lucrare contribuie in mod direct la valorificarea si valorizarea patrimoniului cultural si la dezvoltarea vietii stiintifice din Bucovina si nu numai.

In paginile dedicate personalitatilor care s-au facut remarcate de-a lungul timpului in domeniul silviculturii este oglindita activitatea profesionala si stiintifica a prof. ing. Nicolae PASCOVICI (vol. III, 1984, pp. 215-217), […] Pasionat cercetator in domeniul silviculturii, amenajarea padurilor si vanatului.

Ing. silvic V. Pascovici

Dedic acest volum memoriei unchi ului meu Nicolae Pascovici, profesor si cercetator, pe care l-am ales ca model, in viata si in cariera.

Aduc recunostinta nepotului sau Alexander George Pascovici si sotiei sale Niculina Irina care au ingrijit si publicat manuscrisul autobiografic „Povestiri din viata mea 1895-1986”, pe care unchiul Nicolai l-a incredintat spre publicare atat lor, cat si mie.

Sunt intamplari si momente unice, amintiri si povesti de viata ce ne-au impresionat si am dorit sa le impartasim, si care, asa cum imi spunea unchiul Nicolai, reprezinta […] singura avere pe care o pot lasa copiilor si nepotilor!

CUVANT INAINTE

Viata si activitatea profesionala a unchiului Nicolai a fost foarte complexa. A fost coleg de an si de grupa cu acad. C.C. Georgescu si acad. G. Eliescu in prima promotie de ingineri silvici (1918-1921) dupa Primul Razboi Mondial, la care a participat in intregime (1914-1918).

A fost mobilizat si inrolat in armata austriaca, a fost cadet, locotenent si locotenent major, a fost ranit in lupta si a supravietuit Marelui Razboi in care multi dintre camarazii sai si-au dat jertfa suprema. S-a bucurat de o longevitate remarcabila: 98 de ani si 6 luni (n. 26.V.1895 – d. 10.XI.1993).

Inca in timpul in care unchiul Nicolai era student, prof. dr. M. DRACEA l-a remarcat si inainte de a fi repartizat in productie l-a rugat sa ramana la catedra, sa-l trimita la specializare in strainatate, fiindca avea inclinatie pentru cercetare si avea o buna cunoastere a limbii si culturii germane. Consider ca refuzul sau la aceasta mare propunere care i-ar fi creat alt destin a constituit prima si cea mai mare greseala din viata unchiului meu.

Ca inginer silvic, a lucrat initial timp de un an la Casa Padurilor din Ministerul Agriculturii si Domeniilor, apoi timp de trei ani la Ocolul silvic Frasin din judetul Suceava unde s-a si insurat (ocol la care a activat ulterior si profesor dr. dr. h. c. Mihail Prodan), dar n-a avut norocul sa intalneasca o sotie ideala, asa cum a avut colegul si prietenul sau, prof. dr. dr. h. c. Mihail Prodan.

Au urmat apoi doi ani la Sectia de Amenajare a Padurilor Fondului Bisericesc al Bucovinei din Cernauti si 30 de ani la Scoala de Forestieri din Radauti si la cea din Campulung Moldovenesc, ca director si profesor la toate disciplinele forestiere ale acestor scoli, unde a redactat toate cursurile scolare silvice si unde a sustinut si gradele de Inspector silvic si Inspector general silvic.

Ca activitate didactica si pedagogica, a promovat 32 de promotii de brigadieri silvici si padurari, respectiv un numar de 1.600 de absolventi. Acesti silvicultori au fost recunoscuti ca fiind cei mai bine pregatiti pentru padurile din Bucovina si din tara, iar unii dintre ei au devenit ingineri silvici.

Ca activitate stiintifica, o lista aproape completa a publicatiilor sale stiintifice apare in anul 1984, in lucrarea STIINTA IN BUCOVINA. Aceasta oglindeste activitatea sa stiintifica din timpul serviciului activ (36 de ani), pana la trecerea sa la pensie, in anul 1958. In primii patru ani (1958-1962), s-a retras in comuna Frasin (jud. Suceava) la gospodaria sotiei, fiind foarte dezamagit, din motive nu mai de el stiute. In acest timp insa s-a refacut fizic si sufleteste, practicand cu elan munca gospodarului de rand.

In toata aceasta perioada, i-am facut repetate vizite la domiciliu, cautand sa-l conving sa-si reia activitatea stiintifica – fiind un silvicultor consacrat, cu temeinice cunostinte de limba si cultura germana – sa colaboram impreuna la diverse probleme silvice si la lucrari pentru publicatii, pentru ca mai avem multe de realizat si de spus in privinta culturii de calitate a molidului de rezonanta, protectiei biologice si apararii integrate contra daunatorilor forestieri, sa tinem legatura prin corespondenta stiintifica cu institutele de specialitate din Germania, Franta, Italia, Elvetia, Austria s.a.

Cu staruinta, l-am convins, ca dovada ca in acest timp si-a lichidat gospodaria de la Frasin si s-a stabilit cu domiciliul in Bucuresti. Au urmat 27 de ani de colaborare continua cu subsemnatul (1962 – 1989), din care: 19 ani, cu Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (I.C.A.S.) din Iasi, in mod voluntar, prin diverse traduceri din limba germana si corespondenta stiintifica din Germania, Austria s.a. Au urmat opt ani de colaborare cu Statiunea Experimentala de Cultura Molidului (I.C.A.S.) din Campulung Moldovenesc, unde unchiul Nicolai era angajat consilier de limba germana cu ½ de norma.

Colaborarea noastra, sub forma de „corespondenta stiintifica”, a continuat pana la 25.V.1989. Dupa patru ani de liniste totala, in noiembrie 1993, a plecat dintre noi, cu profund regret pentru intreaga familie.

Privita per total, corespondenta noastra stiintifica s-a concretizat in doua volume care cuprind peste 250 de pagini. Schimburile de pareri si idei sunt concretizate in 213 scrisori de raspuns, avand ca subiect diferite teme din domeniul silviculturii: – Identificarea statiunilor si a microstatiunilor cu molid de rezonanta; – Din activitatea indelungata a cercetarii si gospodaririi molidului de rezonanta; – Din trecutul padurilor din nordul Moldovei; – Cunoasterea, cresterea si cultura intensiva a fondurilor de vanatoare cu molid de rezonanta prin elagaj (emondaj) artificial; – Salvarea molidului de rezonanta de la disparitie; – Valorificarea intensiva prin elagaj artificial si protejarea arborilor de viitor din arboretele cu molid plat cu scutiere de protectie din cetina s.a.

In aceasta perioada a lucrat in colaborare cu subsemnatul la Molidul de rezonanta si la Dictionarul German – Roman, la Stiinta in Bucovina s.a. O alta tema pe care am abordat-o frecvent in corespondenta noastra a fost lucrarea „Povestiri din viata mea (1895-1986)”.

In domeniul protectiei biologice a padurilor si apararea integrata contra daunatorilor forestieri, schimbul de idei s-a concentrat pe masuri de prevenire si combatere, de exemplu: – Lupta biologica contra daunatorilor forestier cu ajutorul furnicilor de padure; – Apararea integrata contra daunatorilor forestieri; – Apararea contra Lymantria dispar cu ajutorul preparatelor bacteriene etc.

CUPRINS

Cuvant inainte 7

Note introductive 10
Scurta instituire biografica 15
Comuna Manastirea Humorului 17
Casele localnicilor 18
Casa noastra 19
Gospodarii din vatra satului 20
Invatatorii comunei 22
Gospodarii fruntasi ai comunei 23
Manastirenii si traiul lor social 27
Drepturile si indatoririle reciproce intre parinti si copii 27
Originea familiei (Pascu) Pascovici. Arborele genealogic 28
Genealogia numelui Pascovici 33
Nicolai, ca elev al Gimnaziului din Suceava 33
Orasul Suceava la 1907 34
Liceul „Stefan cel Mare” la 1907 35
Clasele I – IV la Gimnaziul din Suceava 37
O seama de caracterizari ale profesorilor (I) 39
Un episod inedit despre Mihai Eminescu 42
Vacanta mare 43
O seama de caracterizari ale profesorilor (II) 44
Internatul „Vasile Cocarla” din Suceava 46
O seama de caracterizari ale profesorilor (III) 47
Ciclul superior la Gimnaziul din Suceava 49
O seama de caracterizari ale profesorilor (IV) 50
Evenimente politice, toamna anului 1914 51
Inrolarea tinerilor bucovineni in armata austriaca 51
Examenul de maturitate (1914) 52
Pregatirea plecarii pe front 53
Calea spre Leoben 53
O intalnire istorica in Viena 54
Instructia militara din 1914-1915 55
Scoala de ofiteri de rezerva din Feldbach, Steiermark (1.III – 1.V.1915) 56
Botezul focului 57
Internarea in spital 58
Cursul de Pionieri din Niepolomice (mai-iulie 1916) 60
Plecarea spre frontul italian 60
Decesul imparatului Francisc Iosif, urmat la tron de Carol I al Austriei 61
Caverna Comandantului din Elferscharte 61
Fronturile de altitudine 62
Comandantul Sardinger cade intr-un abis 64
Comandantul Pascovici ii ia locul 64
Tirolezii – scurta caracterizare 64
Acasa, in concediu de refacere (septembrie 1917) 65
Vizita la spital, la fratele Dumitru 66
La Viena, un curs despre gazele toxice de lupta 67
Povestea podului peste Dunare si a marsului nemuritor Radetzky 68
Pe frontul de lupta din Monte Cevedale si Monte Pasquale 68
Ghetarii din muntii Cevedale si Pasquale 69
Caderea in abis a comandantului Pascovici 70
Concediul de studii la Viena 70
Generalul roman Boieru in Viena 71
Guvernul austriac paraseste Bucovina 72
La Bucuresti, in cautarea Facultatii 73
Informatii despre Scoala Superioara de Silvicultura 73
Transformarea ofiterului de front in student silvic 73
Cursurile anului I (15.XI.1918 – 15.VI.1919). Deschiderea anului universitar 75
Cantina studentilor 76
Tehnica examenelor trimestriale 76
Vacanta de vara (1919) 77
Un episod inedit cu prof. N. Iorga la Gura Humorului 77
Bucovina sub Imperiul Austriei (1775-1918) 78
Caietul de lucrari practice, oglinda studentului silvic 79
Lucrarile practice la Ocolul silvic Gura Humorului 80
Studentii au sala de cursuri, camin si cantina 81
Scoala Superioara de Silvicultura aplica regimul silvic german si francez 82
Viata de student a anilor 1918-1921 82
Caracterizarea profesorilor din anii de studentie 83
Cursurile anului II (1.X.1919 – 15.VI.1920) 87
Vacanta studenteasca (1-15 iulie 1920) 88
Lucrarile practice la Ocolul silvic Tiganesti (1.VII – 30.VIII.1920) 88
Troita de stejar de pe imasul Slobozenilor 90
Lucrarile practice la Ocolul silvic Sinaia 16.VII – 15.IX.1921 91
Cateva aspecte generale ale orasului Sinaia 92
Padurile Ocolului silvic Sinaia 93
Hotelul din parcul Sinaia, 60 de zile camin studentesc 93
O propunere care i-ar fi schimbat destinul 94
Inginer stagiar in Minister, la Casa Padurilor 95
Administratia Padurilor Statului 95
In viata sa incepe o perioada de calvar 96
Fondul Bisericesc din Bucovina pana in anul 1914 98
Sectia de Amenajarea Padurilor condusa de Fr. Czech 99
Atributiile Sectiei de Amenajare a Padurilor 99
Profesor la Scoala de forestieri din Radauti 102
Mama (bunica Ana, numita si „Anita”) se confeseaza 102
Confidenta de familie, cum a murit tata 103
Nunta 104
Cum a murit mama 106
Mama Anita, mama eroina 106
Scoala de forestieri din Radauti se desfiinteaza 108
Centrul Scolar Silvic din Campulung Moldovenesc 109
In loc de concluzii 109
Addenda 113