Agresivitatea ca factor determinant in comportamentul deviant la adolescenti

CUPRINS

ARGUMENTUM / 9

PARTEA I: ASPECTELE TEORETICE ALE CERCETARII/ 13

CAPITOLUL I: AGRESIVITATEA IN SOCIETATEA UMANA/ 15
1.1. Notiuni de neuroanatomie si neuropsihologie / 15
1.2. Anatomia comportamentului agresiv /28
1.3. Factori explicativi in comportamentul agresiv/37
1.3.1. Factori biologici/ 37
1.3.2. Factori psihologici/ 44
1.3.3. Factori sociali/ 51
1.4. Concepte psihodinamice si componente sociale privind agresi­vitatea umana /58
1.4.1. Conceptii psihogenetice/ 58
1.4.2. Importanta componentei sociale/59
1.4.3. Concepte psihodinamice despre agresivitatea umana /59
1.4.4. Adolescenta intr-o societate in schimbare/62

CAPITOLUL II: ETIOLOGIA SI FORME DE MANIFESTARE A COMPORTAMENTULUI AGRESIV/ 66
2.1. Notiuni generale ale dezvoltarii psihologice la adolescenti /66
2.1.1. Dinamica vietii interioare /69
2.1.2. Dezvoltarea cognitiva si emotionala/ 71
2.2. Conceptul de identitate in adolescenta /72
2.2.1. Formarea identitatii eului si a imaginii de sine/72
2.2.2. Criza de identitate/75
2.3. Teoria atasamentului si rolul acestuia in fenomenul agresivitatii / 75
2.3.1. Formarea imaginii de sine /76
2.3.2. Teoriile atasamentului/77
2.3.3. Modelul explicativ al atasamentului deficitar/81

CAPITOLUL III: AGRESIVITATEA – COMPENSARE A FRUSTRARII/86
3.1. Caracteristici in determinarea comportamentului agresiv/ 86
3.2. Forme de manifestare ale comportamentului agresiv /92
3.3. Agresivitatea ca mecanism de adaptare/ 98
3.4. Comportamentul agresiv – modalitate de exprimare a frustrarii/ 101

CAPITOLUL IV: STRATEGII DE PREVENTIE SI LIMITARE A COMPORTAMENTULUI DEVIANT /104
4.1. Particularitati ale adolescentului cu comportament deviant /104
4.2. Aspecte ale stategiilor de preventie in comportamentul agresiv /108
4.3. Model de interventie centrat pe dezvoltarea abilitatilor de gestionare a agresivitatii in cadrul comportamentului deviant / 120

PARTEA A II-A: ASPECTE PRACTICO-APLICATIVE ALE CERCETARII /125

CAPITOLUL V: METODOLOGIA CERCETARII/ 127
5.1. Obiectivele cercetarii/128
5.2. Ipotezele cercetarii/129
5.3. Participantii la studiu/130
5.4. Metode si tehnici de cercetare /133
5.4.1. Instrumente de investigatie in cercetarea personala/ 133
5.4.2. Metode statistice /139

CAPITOLUL VI: PRELUCRAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII/141
6.1. Analiza statistica descriptive si interpretarea psihologica a datelor / 141

CAPITOLUL VII: DIMINUAREA AGRESIVITATII – MODEL DE INTERVENTIE PSIHOTERAPEUTICA SI SOCIALA/168
7.1. Scopul general al programului/169
7.2. Componentele procesului terapeutic/ 170
7.3. Subiecti participanti/170
7.4. Evaluarea finala a modulelor/179

CAPITOLUL VIII: IMPLICATII PRACTICE SI LIMITE ALE STUDIULUI /180

CONCLUZII SI SUGESTII/183

ANEXE /185
LISTA DE TABELE LUCRARE/185
LISTA DE FIGURI/187

BIBLIOGRAFIE /188

ARGUMENTUM

In societatea umana a fost si va fi cu o anumita periodicitate schimbari, modificari de natura sociala, demografica, economica generate de salturi in plan tehnico-stiintific, teoretice si practice.

De secole se petrec acumulari de informatii cunostinte care sunt stratificate analizate de gandirea umana uneori in beneficiul unor modalitati avansate de rezolvare a problemelor pe care le ridica insasi evolutia sociala, alteori generand conflicte, dizarmonii interumane, atacuri, razboaie.

Oricum, dezvoltarea fara precedent a unor discipline noi, chiar a unor stiinte, a unor viziuni de tip interdisciplinar sunt de natura sa aduca un plus de aprofundare, in cunoasterea si fenomenologia tot mai complexa din universul uman.

Conditiile de mediu in sens larg si in sens restrans nu au ramas nici ele la nivelul din secolele sau deceniile anterioare, iar aceasta a impus pe o parte slefuirea, abilitati psihosociale necesare unei mai bune si adecvate, adaptari la solicitarile interne si mai ales externe.

Pe de alta parte, evolutia spre complexitatea mediului in care fiinta umana trebuie sa se acomodeze, sa se adapteze, determina permanent incercari, reusite dar si insuccese temporare sau de mai lunga durata ale subiectului uman dornic de a-si demonstra abilitatile, deprinderile elementele de creativitate in diverse incercari fata de sine si cu altii pentru a castiga provocari ce se adreseaza planului intelectiv-operational, volutional-motivational, al afectivitatii si global al sistemului de personalitate.

Agresivitatea este o trasatura generala a fiintei umane, o stare psihica potentiala, ce se poate manifesta in majoritatea domeniilor de activitate. In functie de modul de gestionare si manifestare, ea poate avea valori distructive sau adaptative. Adolescenta este perioada din viata fiintei umane in care se structureaza identitatea, fiind caracterizata de fragilitate emotionala si de tendinta de cautare a limitelor. Consilierea adolescentilor, cunoasterea vietii lor afective si comportamentale a favorizat observarea unui nivel crescut de agresivitate prezenta in aceasta etapa de varsta.

Agresivitatea adolescentilor este un domeniu de cercetare extrem de bogat si complex care necesita o atentie continua si delicata din partea specialistilor. Prin aceasta cercetare am incercat sa realizam o sistematizare a studiilor si teoriilor existente in literatura de specialitate in vederea surprinderii specificului dinamicii acestui fenomen si a modului de manifestare in prezent in viata emotionala, cognitiva si comportamentala a adolescentilor. Am utilizat aceste informatii pentru a examina si construi un tablou descriptiv si explicativ al agresivitatii adolescentilor romani, pe care i-am valorificat prin construirea si evaluarea eficientei unui model de interventie terapeutica in cadrul sectiei de specialitate a Spitalului Voila – Campina.

Aceasta tema de actualitate a cercetarii cu privire la perspectiva de manifestare a comportamentului deviant, precum si a verificarii experimen­tarii unor masuri de preventie la nivel psihopedagogic si de diminuare a manifestarilor agresive ale adolescentilor este determinata, preponderent de starea actuala din mediul social. Consecintele nefaste ale transformarilor radicale in sferele economica, politica, ideologica, axiologica, conjugate si amplificate de explozia informationala, promovarea de catre mass-media a produselor subculturale, slabirea controlului social si al puterii de interventie a instantelor de socializare a generatiilor in crestere, toate la un loc au deteriorat echilibrul social, au produs o profunda criza morala si axiologica, au conditionat o eroziune comunitara moral-relationala, au contribuit la aparitia unui numar mare de indivizi si grupuri mici care abuzeaza de libertatile constitutionale si duc sistematic un mod de viata incompatibil cu normele sociale. Acestea din urma suporta si ele modificari dictate de tranzitia la economia de piata, fapt ce creeaza actorilor sociali disconfort psihologic, afecteaza si deruteaza, indeosebi, generatia tanara. Ea, generatia tanara, fiind lipsita de o reala experienta de viata si o viziune critica asupra avalansei informationale adesea false, este incapabila sa evalueze adecvat evenimentele si fenomenele sociale.

Prin urmare, actualitatea temei de studiu decurge din insasi importanta fenomenului supus cercetarii, precum si din posibilitatile valorificarii datelor despre dezvoltarea personalitatii, despre stapanirea si autoreglarea de catre adolescent a comportamentului sau in activitatea practicienilor orientata spre prevenirea, corectarea si estomparea, diminuarea comportamentului deviant. Studiul factorilor care determina dezadaptarile, derapajele, deviantele comportamentale este mai necesar ca oricand in societatea actuala, iar influentelor interne (ale evolutiei complexe a organismului la varsta pubertatii-adolescentei) li se adauga solicitari externe de la prestatiile informationale la cele oferite de grupul de prieteni, de la cele familiale la cele oferite de marile organizatii corporale.