Almae Matres Mundi. Universitati europene, de la inceputuri la anul 1600. Vol.I. Editia a 3-a

DESPRE CARTE

In carte se prezinta problema evolutiei cronologice a institutiilor de invatamant superior, pornind de la prima universitate fondata in Europa – Bologna (1080), pana la prima universitate fondata pe teritoriul actual al Romaniei – Cluj (1581).

Capitolele 1-3 – Se expun date generale privind multisecularitatea institutionala in invatamant si in educatie. Un subcapitol special este dedicat mentionarii unor informatii referitoare la medievalitatea europeana ad limina: preuniversitar-universitar. Se prezinta si date specifice Antichitatii, a Medievalitatii timpurii mergand pana la finele primului mileniu. De asemenea, se discuta si despre Medievalitatea europeana la inceputul mileniului al doilea.

Capitolele 4-8 – Prezinta date referitoare la fondarea universitatilor medievale din secolele XI-XVI. La inceput sunt redate detalii referitoare la fondarea primelor universitati in secolele XI- XII in Europa. Apoi, sunt expuse in doua secvente (i.e. prima si a doua jumatate de secol) date privitoare la fondarea de universitati europene in secolele XIII-XVI. Se prezinta si unele caracteristici generale ale fiecarui secol si evolutia cronologica a fondarii universitatilor. De asemenea, se fac referiri distincte asupra latinitatii orientale, reprezentanta de Principatele Romanesti: Transilvania, Valahia si Moldavia (in acceptia numelor acestora existente in Wikipedia). In mod special se discuta evolutia formatiunilor statale specifice acestora.

Capitolul 9 – Evolutii contemporane paneuropene. Prin continut tranziteaza secolele XVII-XX pana in contemporaneitate. Se urmaresc aspecte generale referitoare la probleme organizatorice, social-politice si, contingent acestora, informatii corelative privind invatamantul superior pe continentul european.

Cartea este bogat ilustrata cu imagini color.

In Addenda se expun date privind cronologia fondarii universitatilor europene, referiri la latinitatea europeana si un scurt istoric al Imnului „Gaudeamus igitur”.

Cartea a fost publicata cu ocazia Centenarului Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (1919-2019).

CUPRINS

CONTENTS XIX

1. MULTISECULARITATEA INSTITUTIONALA IN EDUCATIE 1
1.1. Privire introductiva 1
1.2. Antichitatea – specificul european 3
1.2.1. Europa intre legenda si istorie 3
1.2.2. Aspecte preliminare 4
1.3. Educatia – inceputurile institutionalizarii 6
1.3.1. Forme institutionale precursoare 6
1.3.2. Sapte arte liberale 9
1.3.3. Scrisul: inceputuri, evolutie 14
1.3.4. Carti, biblioteci 17
1.4. Antichitatea romana – aspecte geografice evolutive 20

2. MEDIEVALITATEA EUROPEANA AD LIMINA: PREUNIVERSITAR – UNIVERSITAR 25
2.1. Privire generala 25
2.2. Medievalitatea timpurie 26
2.3. Precursori. Circumstante 26
2.4. Cartea la inceputul medievalitatii 28
2.5. Formatiuni statale specifice romanitatii orientale in zona „trans-silvania” 30
2.6. Medievalitatea la finele primului mileniu 33

3. UNIVERSITATEA LA ORIZONTUL SECOLULUI XI 37
3.1. Privire generala 37
3.2. Medievalitatea europeana la inceputul mileniului al doilea 39
3.3. Aspecte evolutive – stadii incipiente 40
3.4. Universitatea din Bologna 42

4. UNIVERSITATI MEDIEVALE DIN SECOLUL XII 49
4.1. Privire generala 49
4.2. Lumea universitara 50
4.3. Fondarea de universitati in secolul XII 53
4.3.1. Universitatea din Paris 54
4.3.2. Universitatea din Oxford 57
4.3.3. Universitatea din Modena 61

5. UNIVERSITATI MEDIEVALE DIN SECOLUL XIII 63
5.1. Privire generala 63
5.2. Lumea universitara 64
5.3. Magistri si discipoli 65
5.4. Tendinte lingvistice 69
5.5. Prima jumatate de secol 70
5.5.1. Universitatea din Vicenza 71
5.5.2. Universitatea din Cambridge 72
5.5.3. Universitatea din Palencia 77
5.5.4. Universitatea din Arezzo 77
5.5.5. Universitatea din Salamanca 78
5.5.6. Universitatea din Padova 81
5.5.7. Universitatea „Frederico II” din Napoli 83
5.5.8. Universitatea din Toulouse 85
5.5.9. Universitatea din Siena 87
5.5.10.Universitatea din Valladolid 89
5.5.11.Universitatea din Piacenza 91
5.6. A doua jumatate de secol 91
5.6.1. Universitatea din Sevilla 92
5.6.2. Universitatea „Sorbona” din Paris 94
5.6.3. Universitatea din Northampton 101
5.6.4. Universitatea din Montpellier 102
5.6.5. Universitatea din Coimbra 104
5.6.6. Universitatea din Macerata 105
5.6.7. Universitatea din Lisabona 106
5.6.8. Universitatea din Lerida 108

6. UNIVERSITATI MEDIEVALE DIN SECOLUL XIV 111
6.1. Privire generala 111
6.2. Lumea universitara 112
6.3. Prima jumatate de secol 115
6.3.1. Universitatea „La Sapienza” din Roma 115
6.3.2. Universitatea din Avignon 117
6.3.3. Universitatea din Orleans 118
6.3.4. Universitatea din Perugia 121
6.3.5. Universitatea din Treviso 122
6.3.6. Universitatea din Florenta 124
6.3.7. Universitatea din Angers 126
6.3.8. Universitatea din Grenoble 127
6.3.9. Universitatea din Pisa 130
6.3.10. Universitatea „Carolina” din Praga 133
6.4. A doua jumatate de secol 139
6.4.1. Universitatea din Pavia 140
6.4.2. Universitatea „Jagiellona” din Cracovia 142
6.4.3. Universitatea din Viena 144
6.4.4. Universitatea din Pecs 147
6.4.5. Universitatea din Erfurt 147
6.4.6. Universitatea „Ruprecht-Karls” din Heidelberg 148
6.4.7. Universitatea din Koln 151
6.4.8. Universitatea din Ferrara 153
6.4.9. Universitatea din Zadar 154
6.4.10. Universitatea din Fermo 155
6.5. Formatiuni statale specifice romanitatii orientale in zona „cis-silvania” 156
6.6. Inceputul dezvoltarii stiintelor umaniste in Europa 159

7. UNIVERSITATI MEDIEVALE / EUROPENE DIN SECOLUL XV 161
7.1. Privire generala 161
7.2. Lumea universitara 163
7.2.1. Intre conservatorism si reformism 163
7.2.2. Aspecte vestimentare 164
7.2.3. Aspecte sociale 167
7.3. Prima jumatate de secol 170
7.3.1. Universitatea din Wurtzburg 170
7.3.2. Universitatea din Leipzig 172
7.3.3. Universitatea din St. Andrews 174
7.3.4. Universitatea din Rostock 177
7.3.5. Universitatea din Louvain 179
7.3.6. Universitatea din Lund 180
7.3.7. Universitatea din Poitiers 182
7.3.8. Universitatea din Catania 184
7.3.9. Universitatea din Bordeaux 185
7.3.10. Universitatea din Barcelona 187
7.4. A doua jumatate de secol 189
7.4.1. Universitatea din Glasgow 190
7.4.2. Universitatea „Albert-Ludwig” din Freiburg 192
7.4.3. Universitatea din Basel 195
7.4.4. Universitatea „Istropolitana” din Bratislava 198
7.4.5. Universitatea din Ingolstadt 200
7.4.6. Universitatea din Uppsala 202
7.4.7. Universitatea din Tubingen 204
7.4.8. Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz 206
7.4.9. Universitatea din Copenhaga 207
7.4.10. Universitatea din Genova 209
7.4.11. Universitatea din Aberdeen 210
7.4.12. Universitatea din Santiago de Compostela 213
7.4.13. Universitatea „Complutensiana” din Madrid 214
7.4.14. Universitatea din Valencia 218
7.5. Aspecte specifice Renasterii. Generalitati 219

8. UNIVERSITATI EUROPENE DIN SECOLUL XVI 221
8.1. Privire generala 221
8.2. Lumea universitara 222
8.3. Unele particularitati ale secolului XVI 224
8.3.1. Marile descoperiri geografice 224
8.3.2. Umanismul si Renasterea artistica – aspecte evolutive 225
8.4. Aspecte sociale. Reforma si Contra-Reforma 225
8.4.1. Probleme ale Reformei 226
8.4.2. Probleme ale Contra-Reformei 228
8.5. Aspecte de cronologie astronomica 231
8.6. Fondarea de noi universitati 233
8.6.1. Universitatea Halle-Wittenberg 234
8.6.2. Universitatea din Marburg 237
8.6.3. Universitatea din Granada 238
8.6.4. Universitatea din Lausanne 239
8.6.5. Universitatea din Zaragoza 241
8.6.6. Universitatea „Friedrich Schiller” din Jena 243
8.6.7. Universitatea din Geneva 245
8.6.8. Universitatea cu specific de „Schola Latina” din Cotnari 247
8.6.9. Universitatea din Leiden 251
8.6.10. Universitatea din Vilnius 254
8.6.11. Universitatea din Cluj 255
8.6.12. Universitatea din Edinburgh 259
8.6.13. Universitatea din Graz 261
8.6.14. Universitatea din Dublin 263

9. EVOLUTII CONTEMPORANE PANEUROPENE 265
9.1. Retur la spiritul bolognez 265
9.2. Un destin educational comun 266
9.3. Europa rediviva: de la confruntare la comunitate 269

Referinte bibliografice (Selective) 275

Addenda 279

Retrospective 297