Chimie analitica, arta si patrimoniu spre o viziune comuna

Pret vechi 14,45 lei – Pret redus 5 lei

Traducere si adaptare – Eleonora-Mihaela Ungureanu

DESPRE CARTE

Lucrarea este o pledoarie stiintifica in favoarea binecunoscutului machiaj egiptean al ochilor cu negru. Acest subiect inedit este abordat din punct de vedere filozofic, istoric, economic si medical, demonstrandu-se beneficiile acestei traditii asupra sanatatii populatiei din acele vremuri.

Cercetarile efectuate arata ca, in mod surprinzator, majoritatea categoriilor sociale utilizau pentru machiaj materiale similare ca textura si compozitie. Aceasta constatare ar putea parea ciudata daca machiajele ar fi servit doar pentru evidentierea insemnelor statutului social. Laboratorul stiintific de la Luvru a sporit aceasta enigma, demonstrand ca baza materiala utilizata pentru un astfel de machiaj nu era naturala, ci rezulta dintr-o transformare chimica lunga si elaborata, deci scumpa, care implica materii prime pe baza de plumb, naturale (galena, ceruzit) sau artificiale (laurionit, fosgenit). Procedeele chimice antice descrise in papirusuri (Dioscoride) au fost transpuse de cercetatori in limbajul chimic modern si reproduse pentru a da cristale cu compozitie chimica si dimensiuni identice. S-a stabilit ca producerea de fard negru de ochi a fost primul exemplu mentionat de chimie (in solutie) la „scara industriala“.

O posibila explicatie a acestei enigme s-a obtinut atunci cand s-a remarcat ca Egiptul Antic nu era o tara arida, asa cum este considerata azi, ci o tara fertila, irigata din belsug de Nil si de afluentii lui. O astfel de combinatie de apa, caldura si materie organica este un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Asa cum se intampla si azi in tarile tropicale, egiptenii antici trebuiau sa controleze bolile bacteriene endemice care se transmiteau in principal prin contactul ochilor cu apa contaminata. Toate acestea au determinat investigarea efectelor posibile ale compozitiei machiajului asupra unor celule simple. Studiile au relevat faptul ca anumite cristale din fardul de ochi poseda efecte antibacteriene specifice prin provocarea stresului oxidativ bazat pe monoxidul de azot in celulele expuse.

Concluzia acestui studiu este aceea ca egiptenii antici faceau inginerie chimica acum mai bine de 26 de secole, producand pentru prima data in masa un material bioactiv utilizat pentru proprietatile lui medicinale.

CUPRINS

Cuvant inainte 1
Avant propos 4
Despre stiinta si arta 7
1. Prezentarea celor doi actori 14
2. Arta si Chimie pentru sanatate in Egiptul Antic 26
Concluzia: machiajul – medicina sau credinta? 46
Multumiri 48
Glosar 49