Evaluarea calitatii mediului in ariile protejate. Parcul Natural Bucegi (cu autograful autorului)

PREFATA

Lucrarea care vede acum lumina tiparului, realizata de catre doctor in geografie Bogdan Olariu, este o premiera in literatura de specialitate de la noi dar si din spatiul carpatic. Dupa mai bine de patru-cinci decenii, Masivul Bucegi revine in peisajul publicatiilor geografice de la noi la nivelul de lucrare monografica stiintifica, ancorata in mod evident la limita dintre problematica de conservare a naturii si protectia mediului, respectiv cea a metodologiei de analiza spatiala cu instrumentele specifice SIG (Sistemelor Informationale Geografice) si teledetectiei.

Volumul este rodul unei munci de cercetare de aproape un deceniu, derulata in cabinet, dar mai ales in teren, in care autorul a acoperit in cea mai mare parte problemele specifice mediului montan si managementului unei arii protejate recunoscuta ca fiind cea mai frecventata din Carpatii Romanesti – Parcul Natural Bucegi.

Desi este recunoscuta oficial in legislatie abia din anul 2000, aria studiata continua sa prezinte o mare complexitate de situatii in care activitatile antropice (strict reglementate) si elementele ocrotite (forme de relief, puncte fosilifere, vegetatie etc.) au intrat in interactiuni si chiar au deschis situatii conflictuale care impun noi si noi strategii de abordare si in mod special luarea unor decizii eficiente de management durabil.

Cu toate aceste aspecte, nu ne aflam in fata unei contributii de geografie regionala, intrucat scopul autorului a fost sa dezvolte, sa testeze si sa valideze instrumente de lucru care sa gestioneze informatii geospatiale esentiale managementului parcului si sa ajute la indeplinirea prevederilor planurilor de management.

Apreciem in primul rand structura clara si logica a capitolelor si subcapitolelor lucrarii, de la simplu la complex, de la general la particular. Nu este cazul sa exemplificam aceste situatii, insa fiecare dintre partile lucrarii adauga treptat si vizibil elemente ale contributiei personale, prin identificarea si rezolvarea inovativa a unor situatii curente specifice unui parc natural montan. Exemple ar fi, in acest sens, fragmentarea habitatelor naturale forestiere si de pajisti, evaluarea cantitativa si spatializarea nivelului impactului antropic in diferitele zone ale parcului, pentru a aminti doar o mica parte din rezultatele prezentate si interpretate.

Integrarea intr-o formula originala a analizelor specifice SIG cu procesarea imaginilor satelitare de la senzori complementari de data recenta (ex. Sentinel-2 MSI de la ESA Copernicus) este unul din punctele forte al contributiei stiintifice. Apreciem permanenta orientare a analizelor catre cunoasterea si reprezentarea cartografica a modificarilor aparute la nivelul mediilor montane care se afla astazi intr-un regim de protectie adecvat, de la reducerea suprafetei cu jnepenisuri, la intensificarea eroziunii in arealele cu turism intens si la regenerarea unor arborete secundare in ultimele 5-7 decenii. Autorul a integrat, in acest scop, si date satelitare istorice de la senzori fotogrammetrici din familia CORONA KH, care au necesitat o abordare tehnica distincta in conditiile in care aceste imagini cu rezolutie spatiala mare dar spectrala limitata au fost ortocorectate si exploatate in mod creativ prin analiza orientata-obiect a habitatelor forestiere.

O serie de etape de lucru s-au derulat prin campanii de teren pentru colectarea de date calitative, dar mai ales cantitative. Un exemplu in acest sens, il reprezinta evaluarea impactului antropic asupra invelisului de vegetatie si solurilor pe platourile structurale ale masivului, care a fost efectuata intr-un proiect SIG, pe baza unei colectii de profile de sol cu parametri masurati in puncte cheie ale desfasurarii proceselor actuale, in plin etaj subalpin. Se adauga si analizele care au urmarit cartografierea fragmentarii habitatelor de pajiste subalpina si alpina, corelate cu biodiversitatea ecosistemelor investigate.

Autorul, dr. Bogdan Olariu, a validat o parte a rezultatelor reprezentative ale lucrarii prin publicarea in reviste stiintifice cu indice de impact, unde a obtinut si o serie de citari care certifica in plus calitatea studiului care constituie obiectul lucrarii de fata. Mai mult, fiecare analiza prezentata este deja pregatita de catre autor ca baza de plecare in dezvoltarea sistemelor decizionale la nivelul ariei protejate si chiar pregatirii documentatiilor tehnice pe care se va sprijini planul de management.

In concluzie, dorim sa recomandam, in mod calduros, acest volum tuturor celor care sunt implicati direct sau indirect in gestionarea mediilor montane carpatice si mai ales echipelor care manageriaza arii protejate, pentru o ancorare si mai eficienta a strategiilor specifice pe un suport stiintific fundamentat, cu repere actuale. De asemenea, suntem in masura sa extragem si o componenta didactica evidenta care arata experienta si implicarea constanta si competenta a autorului in domeniul educatiei si invatamantului. Toti iubitorii muntelui si naturii pot regasi aici prin, imaginile si hartile expresive prezentate, o mare bucurie a revizitarii, intr-o alta dimensiune, a uneia dintre cele mai frumoase arii montane de la noi, din Carpati si, de ce nu?, din Europa.

Prof. univ. dr. Bogdan-Andrei MIHAI
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie
Departamentul de Geomorfologie-Pedologie-Geomatica

CUPRINS

MULTUMIRI 9

PREFATA 11

LISTA ABREVIERILOR 13

1. INTRODUCERE 15

2. ASPECTE TEORETICE 19
2.1 Arie protejata. Parc Natural 20
2.2 Calitatea mediului 22
2.3 Calitatea mediului in ariile protejate 22
2.4 Scurta introducere cu privire asupra mediilor montane 25
2.5 Metode de analiza a calitatii mediului montan 31
2.5.1 Metode clasice de analiza a calitatii mediului montan 31
2.5.2 Tehnici GIS de analiza a calitatii mediului montan 32
2.6 Cadrul legislativ al ariilor protejate 40
2.6.1 Legislatia nationala 40
2.6.2 Legislatia internationala 44

3. PARCUL NATURAL BUCEGI 47
3.1 Descrierea generala a parcului 47
3.2 Caracteristici fizico-geografice 53
3.2.1 Geologia 53
3.2.2 Relieful 57
3.2.3 Caracterstici climatice 71
3.2.4 Hidrografia 77
3.2.5 Solurile 80
3.2.6 Vegetatia si fauna 84
3.3 Elemente valoroase ale mediului montan 90

4. METODOLOGIE 93
4.1 Materiale cartografice folosite in analiza de mediu 93
4.2 Modele de date destinate analizei calitatii mediilor montane 94
4.2.1 Softuri/pachete software utilizate in procesarea datelor 94
4.2.2 Date vectoriale 100
4.2.3 Date raster 100
4.2.4 Colectarea in teren a datelor pentru analiza 100
4.2.5 Calitatea datelor si probleme specifice ale procesarii acestora 101
4.3 Modele de analiza 103
4.4 Validarea rezultatelor 105
4.5 Aspecte cartografice in reprezentarea spatiala a calitatii mediului 105
4.6 Fotografia in analiza de mediu 108

5. ANALIZA CALITATII MEDIILOR MONTANE 109
5.1 Aspecte introductive 109
5.1.1 Modelarea SIG in contextul evaluarii calitatii mediului 109
5.2 Factorii de impact asupra mediului din Parcul Natural Bucegi 110
5.2.1 Identificarea factorilor de impact 110
5.2.2 Cartarea factorilor de impact asupra mediului 110
5.2.3 Arealele degradate: Studiu de caz – Platoul Bucegi 114
5.3 Acoperirea terenurilor 117
5.3.1 Clasele de acoperire a terenurilor pentru Parcul Natural Bucegi 121
5.4 Analiza fragmentarii habitatelor de pajiste si padure 142
5.4.1 Factori de impact modelati in analiza fragmentarii habitatelor 144
5.4.2 Fragmentarea habitatelor de pajiste 147
5.4.3 Fragmentarea habitatelor de padure 163
5.5 Analiza unei componente a mediului 184
5.5.1 Degradarea solurilor sub actiunea antropica in Parcul Natural Bucegi 184
5.5.2 Modelarea habitatelor speciilor de fauna periclitate 198
5.6 Analize integratoare 202
5.6.1 Analiza gradului de antropizare in Parcul Natural Bucegi 202
5.7 Analiza incompatibilitatilor de mediu 209
5.7.1 Respectarea zonarii Parcului Natural Bucegi 211
5.7.2 Padurile cu caracter natural ridicat din Parcul Natural Bucegi 219
5.8 Cartografierea calitatii mediului 224

6. INTEGRAREA METODELOR DE ANALIZA A CALITATII MEDIILOR MONTANE 227
6.1 Schema de integrare a instrumentelor de analiza 227
6.2 Sistemul de monitorizare a starii mediului in Parcul Natural Bucegi 230
6.3 Limitari ale sistemului de monitorizare 231
6.4 Directii de cercetare si dezvoltare a sistemelor de evaluare si monitorizare 231

7. CONCLUZII 235

8. BIBLIOGRAFIE 237

DESPRE AUTOR

Bogdan Olariu este profesor la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, unde preda Sisteme Informatice Geografice si teledetectie cu aplicatii in geografia mediului. Este preocupat de studierea mediilor montane, in special din cuprinsul ariilor protejate, pentru a gasi noi metode de evaluare, monitorizare si protectie a biodiversitatii din Carpatii Romaniei. Bogdan Olariu poate fi contactat la adresa de e-mail bogdanolariu28@gmail.com