Fundamentele psihologiei

PREFATA

In literatura de specialitate din tara noastra s-a incetatenit treptat, sintagma „fundamentele psihologiei”, ceea ce, in anii anteriori, se numea psihologie generala. Apoi s-a constatat o desprindere a psihologiei personalitatii de acest cadru. S-au incercat diferite teoretizari prin care sa se justifice o varianta sau alta. Cert este ca volumul de informatie a crescut exponential si, orice tentativa de a scrie fundamentele psihologiei sau psihologie generala sau oricum s-ar numi, se loveste de dificultati majore.

In primul rand, se impune o selectie, organizare si sistematizare a materialului dupa criterii bine stabilite si apoi „umplerea” acestui cadru.

Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului). Am renuntat insa la ordinea capitolelor de la curs intrucat am apreciat ca aceasta ordine este mai logica.

Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si inaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gandirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice.

Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gandire tot datorita realei prezente a limbajului in zona procesarii cognitive a informatiei.

Am lasat la urma vointa intrucat, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund in structura acesteia.

Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gandire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive. Am in vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata in raport cu ultimele modele de abordare in psihologie.

Revenind la partea de inceput a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor. Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si inteleasa mai tarziu decat in anul I de facultate. Am incercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma. Consider neproductive si inactuale dezbaterile in care sa ne intrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai intreaba retoric asupra acestui aspect. Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate. Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic.

Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct incolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pana la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa inteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse in discutie. Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales in ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care il castiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita. Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei romanesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si inaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.

In incheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dirzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.

Autorul

CUPRINS

Prefata 13

1. PSIHOLOGIA CA STIINTA 15

2. ORGANIZAREA PSIHICULUI UMAN 52

3. SENZATIA 110

4. PERCEPTIA 143

5. ATENTIA 176

6. REPREZENTAREA 200

7. GANDIREA 212

8. COMUNICARE SI LIMBAJ 243

9. MEMORIA 296

10. IMAGINATIA 323

11. MOTIVATIA 347

12. AFECTIVITATEA 393

13. VOINTA 435

BIBLIOGRAFIE 472

DESPRE AUTOR

Mihai Anitei – Profesor universitar la Universitatea din Bucuresti – Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, directorul Centrului de Psihologie Aplicata din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei si Presedintele Colegiului Psihologilor din Romania. A avut numeroase articole publicate in volume si reviste stiintifice. La Editura Universitara a publicat Fundamentele Psihologiei; Ghid de practica psihologica pentru studenti.