Imbunatatirile funciare in Romania. Radiografia unui secol (1910-2010)

Motto: „Un popor care nu-si cunoaste istoria e ca un copil care nu-si cunoaste parintii”
Nicolae Iorga

INTRODUCERE

Teritoriul Romaniei se caracterizeaza printr-o mare diversitate a factorilor naturali de relief, litologie, sol, hidrografie, clima, ceea ce a generat, inca din cele mai vechi timpuri, preocuparea celor care au avut legatura cu terenurile folosite sau interesate pentru agricultura sa recurga la unele interventii, zise „ameliorative”, de „geniu rural”, „hidroameliorative” si care, in zilele noastre, se numesc de „imbunatatiri funciare”, cu scopul de a se crea conditii optime pentru cultivarea terenurilor si dezvoltarea culturilor agricole, respectiv de a se practica o agricultura performanta, de mare productivitate.

Studiile si analizele efectuate de catre specialisti, in cea de a 2-a jumatate a sec. XX, au pus in evidenta ca actiunile de imbunatatiri funciare ar fi necesare la urmatoarele niveluri potentiale:
– 2,5 mil. ha terenuri care trebuie sa fie aparate de inundatii;
– 5,35 mil. ha terenuri afectate de exces de umiditate sunt interesate la lucrari de desecare – drenaj;
– 5,3 mil. ha terenuri in panta expuse proceselor de eroziunea solului, necesitand lucrari corespunzatoare de protectie;
– 5,5 – 6,0 mil. ha terenuri afectate periodic si frecvent de deficit de umiditate, interesate la irigatii;
– 450 mii ha soluri saraturate si 400 mii ha nisipuri si soluri nisipoase care ar necesita interventii ameliorative complexe.

Literatura de specialitate din tara noastra a semnalat ca primele lucrari cu specific ameliorativ in spatiul romanesc, au fost facute izolat si pe spatii reduse inca din secolul 1 i.e.n. si apoi in secolele 2-3 e.n., in zona de vest a tarii.

In secolele urmatoare, si indeosebi in secolele XVIII-XIX, actiunile de imbunatatiri funciare au fost amplificate si extinse in toate tinuturile romanesti, relevante fiind:
– lucrarile hidrotehnice pentru inlaturarea inundatiilor si asanarea mlastinilor din Banat, Campia Tisei, Bazinul Crisurilor s.a.;
– lucrari pentru irigarea legumelor in jurul principalelor centre populate;
– lucrari de desecare si regularizare a unor albii de rauri si de indiguiri la unele cursuri de apa din zona Banatului si Campia de nord a Tisei.

* * *

La sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX a crescut interesul si preo-cuparea unor mari personalitati ale stiintei si tehnicii romanesti, precum Ion Ionescu de la Brad, Stefan Radianu, P.S. Aurelian, Alexandru Davidescu, C. Chiru, V. Rosu, pentru studii si lucrari specifice domeniului imbunatatirilor funciare, indeosebi pentru irigatii, concretizandu-se in elaborarea unor recomandari, proiecte, publicatii ce au generat declansarea unor ample actiuni de imbunatatiri funciare in Romania.

Astfel, la finele anului 1910 a fost elaborata si promulgata „Legea pentru punerea in valoarea pamanturilor din zona de inundatie a Dunarii” care prevedea infiintarea Serviciului Imbunatatirilor Funciare, in cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Serviciul avea obligatia sa proiecteze, sa execute si sa intretina lucrarile pentru punerea in valoare a terenurilor inundabile din Lunca Dunarii si apoi de aparare de inundatii a zonelor de pe raurile interioare, atat pe proprietatile statului cat si ale particularilor unde interesul general o cere, prin indiguire, desecari, drenari, colmatari, irigatii.

Misiunea conducerii Serviciului Imbunatatirilor Funciare a fost incredintata renumitului specialist Anghel Saligny, cel mai indicat si pregatit specialist care sa fie organizatorul si conducatorul activitatilor de imbunatatiri funciare din Romania, la nivel ministerial, in acea perioada. In anii si deceniile care au urmat, actiunile si preocuparile pentru realizarea de studii, proiecte si lucrari cu specific de imbunatatiri funciare s-au intensificat si dezvoltat treptat, pe masura ce conditiile social-politice si economice si posibilitatile financiare din tara au fost favorabile. Se avea in vedere ca amenajarile de imbunatatiri funciare, cu instalatiile si dotarile necesare au drept scop sa contribuie la:
– prevenirea si inlaturarea actiunii factorilor de risc (seceta, excesul de umiditate, eroziunea solului, inundatiile);
– valorificarea capacitatii de productie a terenurilor agricole;
– introducerea in circuitul economic a terenurilor saraturate, acide, nisipoase, poluate s.a.;
– protectia unor obiective social-economice (localitati, cai de comuni-catii, unitati de productie) impotriva proceselor de eroziune, de alunecare a terenurilor si inundatiilor.

* * *

In decurs de peste un secol de la acel inceput, de la prima organizare institutionala la nivel central, si pana in zilele noastre, privind retrospectiv, se evidentiaza ca domeniul imbunatatirilor funciare a trecut prin numeroase etape de organizare si functionare institutionala, cu structuri (unitati) de coordonare la nivel de minister si pentru activitatile ce trebuiau desfasurate – pregatirea specialistilor, studii, cercetare, proiectare, executie de lucrari, administrarea amenajarilor si lucrarilor – in plan sectorial si zonal – teritorial in tara. Structurile create au purtat diverse denumiri de la care se putea deduce, uneori cu usurinta, misiunea si sfera lor de activitate.

Infaptuirea acestora a avut la baza prevederile din actele si documentele normativ-legislative, adoptate directionat pentru domeniul imbunatatirilor funciare, in functie de necesitatile si cerintele de organizare, dezvoltare si perfectionare a activitatilor. Se mentioneaza ca, din acest punct de vedere, se disting 3 etape semnificative: 1910-1948 in care au fost necesare reglementari pentru crearea primelor structuri si actiuni; 1949-1989, pentru dezvoltarea treptata, dar accentuata a sectorului de imbunatatiri funciare; 1990-2010 cu reglementari pentru desfasurarea activitatilor de imbunatatiri funciare in noile conditii istorice ale Romaniei.

Deosebit de important este sa se cunoasca, chiar si numai in ansamblu, prin ce s-a concretizat activitatea sectorului de imbunatatiri funciare din Romania. In acest sens se prezinta principalele evenimente inregistrate – cu semnificatia si unele consecinte ale acestora – decadal in decursul secolului radiografiat, in sectorul de imbunatatiri funciare, precum si realizarile globale: dinamica suprafetelor cu lucrari de indiguire, irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului, suprafetele amenajate cu astfel de lucrari in cadrul fiecarui judet si principalele sisteme puse in functiune pana la finele anului 1988.

Ceea ce s-a realizat in Romania in decursul unui secol, in domeniul imbunatatirilor funciare, a fost posibil si datorita faptului ca structurile infiintate si care au functionat in acest domeniu au fost dotate tehnic – material corespunzator si incadrate cu un mare numar de specialisti cu inalta calificare si cu forta de munca necesara pentru lucrari de mare complexitate: peste 14000 lucratori dintre care cca. 10% cu studii superioare iar dintre acestia cca. 10% ingineri de imbunatatiri funciare si constructii hidrotehnice.

Efectele evenimentelor si transformarilor din societatea romaneasca de dupa 1989 s-au rasfrant si asupra domeniului imbunatatirilor funciare, prin reorganizari institutionale, reduceri de activitate, dezafectari de forta de munca si reduceri de personal s.a., indeosebi in primii ani.

Se apreciaza ca societatea romaneasca are totusi capacitatea si forta de a repune domeniul imbunatatirilor funciare, in deceniile urmatoare, in pozitia de care are nevoie agricultura tarii, in mod special, de lucrarile specifice de imbunatatiri funciare.

Dr. ing. Liviu BUHOCIU

CUPRINS

INTRODUCERE 7

I. EVOLUTIA STRUCTURILOR INSTITUTIONALE 11
1. Centrale pentru coordonare 11
2. Structuri pe activitati 12

II. PRINCIPALELE REPERE NORMATIV-LEGISLATIVE 13

III. SEMNIFICATIILE SI CONSECINTELE PRINCIPALELOR EVENIMENTE INREGISTRATE 19

IV. REALIZARI 21

V. SPECIALISTI, FORTA DE MUNCA 24

CONCLUZII 27

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 29

ANEXE 31
Anexa 1. Structuri institutionale cu atributii specifice in domeniul imbunatatirilor funciare 33
Anexa 2. Principalele evenimente importante inregistrate in sectorul de imbunatatiri funciare, din Romania, de-a lungul unui secol (1910 – 2010) 44
Anexa 3. Dinamica lucrarilor de imbunatatiri funciare 51