Inginerul de universitate. Cautari si motivatii in logica continuitatilor si discontinuitatilor Romaniei

DESPRE CARTE

Prof. univ. dr. ing. Vasile-Filip Soporan realizeaza o analiza solida, bine documentata si marcata de o experienta inginereasca notabila, in care trateaza cu profesionalism cunoasterea aprofundata a problemei deosebit de complexe a evolutiei sistemului de formare inginereasca din perspectiva continuitatilor si discontinuitatilor de care a avut parte Romania de-a lungul timpului. Datorita temelor abordate, apreciez ca lucrarea evidentiaza bataliile pe care le-a dus invatamantul tehnic superior pentru a ajunge la formele stabilizate in momentul de fata. Prin constructia realizata, utilizand principiile gandirii ingineresti, autorul aduce un omagiu consistent celor care au cladit bazele sistemului educational ingineresc si realizeaza suportul invataturilor pe care le aduce istoria pentru a face fata complexitatii desfasurarilor la care luam parte. Acestea sunt doar cateva motive pentru care recomand aceasta carte celor interesati de evolutia ingineriei si care doresc o imbunatatire a pregatirii academice si practice pentru ca invataceii sa satisfaca cu succes noile rigori pe care le impun angajatorii pe piata muncii, caracterizata prin dinamismul schimbarilor care se produc la nivelul ingineriei adevarate.

Acad. Dorel Banabic

CUPRINS

Cuvant-inainte (acad. Dorel Banabic) 9

Nota asupra editiei 12

1. MOTIVATII PRELIMINARE 16
1.1. Motivatia alegerii titlului lucrarii 16
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 18
1.2. Motivatia similitudinilor dintre trecut si prezent 18
Intrebari relevate in descoperirea realitatilor 20
1.3. Motivatia preluarii cerintelor institutionale europene 21
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 24
1.4. Motivatia propriilor trairi 25
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 27
1.5. Motivatia intelegerii si gestionarii proceselor de dezvoltare 27
Intrebari relevante in descrierea realitatilor 38
Intrebari ajutatoare pentru o raportare mai buna la evolutia lumii in care traim 39

2. MOTIVATIILE INSTITUTIONALIZARII FORMARII INGINERESTI 41
2.1. Motivatia recunoasterii nationale a diplomelor de inginer eliberate de scoala romaneasca la nivelul celor din strainatate 41
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 45
2.2. Motivatia celei de-a doua batalii, aceea de trecere a structurilor institutionale de formare inginereasca in cadrul Ministerului Invatamantului 45
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 47
2.3. Motivatia celei de-a treia batalii, aceea a inceperii recunoasterii caracterului universitar al invatamantului tehnic superior (savantii abstracti si ciocoismul stiintific) 48
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 58
2.4. Motivatia celei de-a patra batalii, aceea a stabilirii unui statut special al formarii ingineresti in cadrul invatamantului superior 59
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 62
2.5. Motivatia celei de-a cincea batalii, aceea a institutionalizarii exercitarii profesiilor ingineresti 63
Intrebari relevante in descrierea realitatilor 66
2.6. Motivatia celei de-a sasea batalii, aceea de recunoastere a
invatamantului tehnic superior ca forma de pregatire universitara 67
Intrebari relevante in descrierea realitatilor 71
2.7. Motivatia celei de-a saptea batalii, aceea de asigurare a continuitatilor in discontinuitatile perioadelor de schimbari dramatice 72
Intrebari relevante in descrierea realitatilor 76

3. MOTIVATIA INTELEGERII INGINERIEI SI A OPEREI INGINERESTI 78
3.1. Motivatia intelegerii operei inginerului 78
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 81
3.2. Motivatia cunoasterii modalitatilor de gandire in inginerie 82
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 92
3.3. Motivatia asigurarii misiunilor diversificate ale inginerului 94
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 97
3.4. Motivatia conditionarilor prezente la nivelul ingineriei 99
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 101
3.5. Motivatia valorilor la care se raporteaza ingineria in asigurarea tranzitiei spre economia circulara 102
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 107
3.6. Cunoasterea organizatiilor in care vor activa inginerii 108
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 110
3.7. Institutionalizarea competentelor necesare practicarii ingineriei 111
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 117
3.8. Istoria continuitatilor trairilor individuale in cadrul discontinuitatilor structurale 120
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 137
3.9. Ingineria si terminologia institutionalizata 137
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 140
3.10. Analiza neurolingvistica, aprecierea timpului, faptelor si valorile ingineriei 140
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 143

4. INGINERIILE SI INTERFETELE INGINERIEI 144
4.1. Motivatia extinderii domeniilor de actiune sau despre inginerie si inginerii 144
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 147
4.2. Motivatia sincronizarii viziunilor clasei politico-administrative cu cele ale mediului antreprenorial-ingineresc ca suport al dezvoltarii 148
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 160
4.3. Motivatia insusirii antreprenoriatului ecoresponsabil 161
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 165
4.4. Ingineria, industrializarea si accesibilitatea produselor si serviciilor din perspectiva lectiei managementului american 165
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 173
4.5. Ingineria si fabricatia inteligenta in domeniile traditionale 174
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 176
4.6. Ingineria stiintelor administrative sau ingineria in stiintele administrative 177
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 179
4.7. Invatarea academica sau deprinderea abilitatilor? 179
Intrebari relevante in descoperirea realitatilor 183

5. PERSONALIZAREA SI SUBLINIEREA MOTIVATIILOR 184
5.1. Inginerul de universitate, intre realitatea actului profesional si utilizarea titulaturii 184
5.2. Trecutul se petrece in prezent si devine viitor in practicarea ingineriei 185
5.3. Ingineria si lumea in care traim 186
5.4. Importanta experientelor ingineriei adevarate 189
5.5. Ingineria si gestionarea ecodezvoltarii 191
5.6. Invatatura recunoasterii nationale a diplomelor de inginer eliberate de scoala romaneasca 198
5.7. Lectia adoptarii formarii ingineresti in cadrul structurilor Ministerului Invatamantului 201
5.8. Ingineria adevarata intre savantii abstracti si ciocoismul stiintific 203
5.9. Nevoia intelegerii operei inginerului (motivatia diferentierii intre opera stiintifica si opera inginereasca) 206
5.10. Inginerul si misiunile sale 208
5.11. Ingineria intre conditionari si actiunea responsabila 209
5.12. Ingineria in tranzitia spre economia circulara 211
5.13. Inginerul si structura organizatiilor actiunilor ingineriei 213
5.14. Competentele si practicarea ingineriei 216
5.15. Ingineria si ingineriile 219
5.16. Ingineria si diplomatia antreprenoriala 220
5.17. Aparitia ingineriei aplicative? 226
5.18. Inginerul si ingineria formarii profesionale sau „2 x (ingineria)” 227
5.19. Tehnica si tehnologia la nivelul perceptiei interfetelor 229
5.20. Transformarea aprecierilor lingvistice in cuantificari matematice, suport al deciziilor ingineresti 231
5.21. Stiintele ingineresti intre a intelege si a face 232

6. CONCLUZII 237

7. BIBLIOGRAFIE 246

CUVANT-INAINTE

Autorul incepe prezentarile din cadrul Inginerului de universitate cu o relatare analitica a cautarilor si motivatiilor ce se contureaza in urma studiului bibliografic si a experientelor proprii, care vor sa fie o continuare interpretativa a celor petrecute la nivelul ingineriei romanesti. In cadrul motivatiilor preliminarii, prof. univ. dr. ing. Vasile-Filip Soporan gaseste argumente solide pentru alegerea titlului lucrarii, pentru similitudini intre trecut si viitor, pentru preluarea si sustinerea cerintelor institutionale europene, pentru justificarea propriilor trairi sau pentru intelegerea si gestionarea proceselor de dezvoltare.

O prezentare interesanta se realizeaza in constructia motivatiilor institutionalizarii formarii ingineresti, in care se prezinta bataliile pentru recunoasterea nationala a diplomelor de inginer, pentru trecerea structurilor institutionale de formare inginereasca, in cadrul ministerului de resort, pentru inceperea recunoasterii caracterului universitar al invatamantul tehnic superior, pentru stabilirea unui statut special al formarii ingineresti in cadrul invatamantului superior, pentru institutionalizarea exercitarii profesiilor ingineresti, pentru recunoasterea invatamantului tehnic superior ca forma de pregatire universitara sau pentru asigurarea continuitatilor si discontinuitatilor perioadelor de schimbari dramatice.

Un loc aparte, neintalnit cu mare frecventa la nivelul literaturii de specialitate, il are abordarea motivatiilor legate de intelegerea ingineriei si a operei ingineresti, care printr-o interpretare pozitiva poate sa constituie baza unei institutionalizari corecte a sistemului de formare inginereasca. Dintre cele mai importante teme le amintesc pe urmatoarele: intelegerea operei inginerului, cunoasterea modalitatilor de gandire in inginerie, misiunile diversificate ale inginerului, conditionarile prezentate la nivelul ingineriei, valorile la care se raporteaza ingineria in asigurarea tranzitiei spre economia circulara, cunoasterea organizatiilor in care vor activa inginerii, institutionalizarea competentelor necesare practicarii ingineriei, istoria continuitatilor trairilor individuale, ingineria si terminologia institutionalizata sau analiza neurolingvistica in aprecierea timpului, faptelor si valorilor ingineriei.

Avand in vedere transferul principiilor ingineresti, autorul acorda o atentie deosebita prezentarii si interpretarii ingineriilor si interfetelor pe care le construieste cu inteligenta in raport cu activitati de o complexitate crescuta, apartinand altor domenii decat cele traditionale. Explicatiile motivationale fac apel la urmatoarele aspecte: extinderea domeniilor de actiune sau despre inginerie si inginerii, sincronizarea viziunilor clasei politico-administrative cu cele ale mediului antreprenorialingineresc ca suport al dezvoltarii, insusirea antreprenoriatului ecoresponsabil; ingineria, industrializarea si accesibilitatea produselor si serviciilor din perspectiva lectiei managementului american; ingineria si fabricatia inteligenta in domeniile traditionale, ingineria stiintelor administrative sau ingineria in stiintele administrative, invatarea academica sau deprinderea abilitatilor si dezvoltarea spiritului de observatie.

La cautarile prezentate, autorul, pentru asigurarea unei claritati suplimentare, ne ofera o personalizare si o subliniere a motivatiilor care au fost analizate in primele trei capitole, dintre care le-as aminti pe urmatoarele: inginerul de universitate – intre realitatea actului profesional si utilizarea titulaturii, trecutul se petrece in prezent si devine viitor in practicarea ingineriei, ingineria si lumea in care traim, importanta experientelor ingineriei adevarate, ingineria si gestionarea ecodezvoltarii, invatatura recunoasterii diplomelor de inginer eliberate de scoala romaneasca, lectia adoptarii formarii ingineresti specifice in cadrul structurilor Ministerului Invatamantului, ingineria adevarata intre savantii abstracti si ciocoismul stiintific, nevoia intelegerii operei inginerului sau motivatia diferentierii intre opera stiintifica si opera inginereasca, inginerul si misiunile sale, ingineria intre conditionari si actiunea responsabila, ingineria in tranzitia spre economia circulara, inginerul si structura organizatiilor din perspectiva actiunilor ingineresti, competentele si practicarea ingineriei, ingineria si diplomatia antreprenoriala, inginerul si ingineria formarii profesionale, miracolul aparitiei ingineriei aplicative intre adevar si exprimarea neconforma, tehnica si tehnologia, transformarea aprecierilor lingvistice in cuantificarile matematice ca suport al deciziilor ingineresti, stiintele ingineresti intre a intelege si a face.

Motivatiile si cautarile specifice demersului intreprins isi gasesc exprimarea in pozitionarile care au drept fundament dorinta imbunatatirii functionarii sistemelor de formare inginereasca, avand in vedere importanta acestora pentru buna functionare a societatii in ansamblul ei, cu o atentie deosebita acordata gestiunii fluxurilor informative, gandirii ingineresti sau framantarilor institutionale in calibrarea invatamantului tehnic superior la cerintele economiei de piata.

Se apreciaza pozitionarea autorului conform careia sistemul de formare in inginerie isi adapteaza conduita prin intermediul informatiei, care se realizeaza prin reglementare, transformare si urmarire, cu obiectivul ca acesta sa se echilibreze in a corespunde cerintelor pe care le impune mediul in care acesta actioneaza.

Prin maniera in care a fost realizata, lucrarea de fata este utila cititorului interesat deoarece il pune in legatura cu experientele autorului, pornind de la primele contacte cu activitatile ingineresti dintr-o zona unde se desfasurau procese industriale de mare complexitate, iar inginerii erau intr-o pozitie de recunoastere profesionala si comunitara, urmata de perioada studiilor ingineresti, de cea a primilor activitati de formare inginereasca la una dintre intreprinderile de prestigiu ale Clujului, precum si a activitatilor si functiilor din mediul universitar si public pe care le-a detinut de-a lungul timpul. Am retinut cateva dintre ele pe care le consider utile in proiectarea sistemului de formare inginereasca: ingineria adevarata se desfasoara pe principii economice solide, prioritara fiind nevoia de a tine pasul cu ceea ce se intampla la nivel global; faptele si realizarile inginerilor le dau acestora importanta si recunoasterea la nivel social; decizia tinerilor, in ceea ce priveste ingineria, este data in primul rand de perceptiile pe care acestia si le formeaza in timp; modelele personale sunt importante in practicarea ingineriei; invatarea continua este o constanta pentru practicarea ingineriei adevarate; la nivelul intregului este important ca activitatea inginereasca sa fie insotita si de altele nespecifice acesteia; in activitatile industriale reusesc sa se afirme cei care au capacitatea de a-si insusi si alte cunostinte nespecifice ingineriei pentru intelegerea functionarii intregului; cresterea eficientei pregatirii universitare se realizeaza daca dascalii sunt posesorii unei experiente la nivelul realizarii lucrarilor ingineresti; realizarea problemelor ingineresti dintr-un anumit domeniu este posibila prin crearea unei stari de conlucrare cu specialistii celorlalte specialitati; mediul general in care se actioneaza este deosebit de important pentru reusita si devenirea profesionala a inginerului; in anumite situatii, este important sa actionezi si in alte domenii profesionale ingineresti decat in cele in care te-ai pregatit.

Prof. univ. dr. ing. Vasile-Filip Soporan realizeaza o analiza solida, bine documentata si marcata de o experienta inginereasca notabila, in care trateaza cu profesionalism cunoasterea aprofundata a problemei deosebit de complexe a evolutiei sistemului de formare inginereasca din perspectiva continuitatilor si discontinuitatilor de care a avut parte Romania de-a lungul timpului. Datorita temelor abordate, apreciez ca lucrarea evidentiaza bataliile pe care le-a dus invatamantul tehnic superior pentru a ajunge la formele stabilizate in momentul de fata. Prin constructia realizata, utilizand principiile gandirii ingineresti, autorul aduce un omagiu consistent celor care au cladit bazele sistemului educational ingineresc si realizeaza suportul invataturilor pe care le aduce istoria pentru a face fata complexitatii desfasurarilor la care luam parte. Acestea sunt doar cateva motive pentru care recomand aceasta carte celor interesati de evolutia ingineriei si care doresc o imbunatatire a pregatirii academice si practice pentru ca invataceii sa satisfaca cu succes noile rigori pe care le impun angajatorii pe piata muncii, caracterizata prin dinamismul schimbarilor care se produc la nivelul ingineriei adevarate.

Academician Dorel Banabic
Presedinte al Sectiei de Stiinte Tehnice a Academiei Romane
Presedinte al Diviziei de Istoria Tehnicii a Comitetului Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST)

NOTA ASUPRA EDITIEI

In momentul pornirii demersului de realizare a lucrarii „Inginerul de universitate” am planificat publicarea unui singur volum, insa pe masura ce gandurile se asezau pe hartie, iar in documentarea facuta sursele bibliografice deveneau din ce in ce mai numeroase si experientele erau proiectate la nivelul desfasurarilor si exigentelor zilelor noastre, am constatat ca previziunea initiala nu putea sa ramana valabila. In acest context, dupa o perioada de asezare si de concepere a continutului preliminar, m-am hotarat asupra realizarii urmatoarelor componente ale studiului: cautari si motivatii in logica continuitatilor si discontinuitatilor Romaniei, parcursul institutionalizarii sistemelor de formare inginereasca in tara noastra, framantari si pozitionari premergatoare institutionalizarii, texte reprezentative comentate cu valoare institutionala, instrumentele calibrarii si profesionalizarii, inginerul si ingineria in formulele institutionalizate, experienta institutionala franceza si proiectarea viitorului inginerului prin profesionalizare participativa.

In acelasi timp, din dorinta ca fiecare volum sa aiba o anumita autonomie, unele aspecte nu au avut doar o singura abordare, fiind prezentate in forme specifice in mai multe volume, in acord cu scopul urmarit. Practic nu este vorba de o repetare a anumitor probleme ale studiului, ci doar de o prezentare adaptata nevoilor ce trebuiau asigurate fiecarui studiu in parte. In logica de construire a evolutiei sistemelor de formare inginereasca din tara noastra, am acordat o atentie deosebita prezentarii cautarilor si motivatiilor pentru studiul sistemelor de pregatire inginereasca. De la bun inceput, sunt convins ca subiectivismul analizei, nedorit a fi prezent, nu a putut fi eliminat in totalitate, fiind constient ca experienta inginereasca acumulata, parcursa la nivelul mai multor tipologii profesionale, lasa loc formularilor care trebuie cantarite si prin prisma altor puncte de vedere exprimate de diferitii actori ai invatamantului tehnic superior.

Volumul de fata se doreste a fi integrat metodologiei utilizate in procesul de realizare a lucrarii, aceea a modelarii sistemice, prin considerarea formarii ingineresti ca fiind un sistem complex, caracterizat la nivelul functionarii de multiple influente, capabil, in acelasi timp, sa se auto-organizeze. Avand in vedere obiectivul general al intregii lucrari, acela de a gasi o solutie satisfacatoare de functionare a sistemului la noile realitati sau a celor care vor veni in practicarea ingineriei adevarate, am urmarit constituirea unei baze informative suficiente pentru suportul deciziilor aducatoare de solutii corespunzatoare. Prin urmare, obiectivul acestui volum este acela de a furniza informatiile necesare pentru constituirea celorlalte volume, pornind motivational structurarea acestora in gasirea similitudinilor dintre trecut si prezent, in preluarea activa a cerintelor institutionale europene sau in intelegerea si gestionarea constructiva a proceselor de dezvoltare pentru pregatirea inginerilor.

Dupa aceasta abordare de analiza preliminara, volumul acorda o atentie deosebita motivatiilor institutionalizarii formarii ingineresti, cu referire directa la traseul pe care sistemul romanesc l-a parcurs in Romania de la inceputurile sale pana in prezent, in care s-au identificat ca fiind esentiale urmatoarele etape: recunoasterea nationala a diplomelor de inginer eliberate de scoala romaneasca la nivelul celor din strainatate, trecerea structurilor de formare inginereasca in cadrul Ministerului Invatamantului, recunoasterea caracterului universitar al invatamantului tehnic superior, stabilirea unui statut special al formarii ingineresti in cadrul invatamantului superior, institutionalizarea exercitarii profesiilor ingineresti, recunoasterea invatamantului tehnic superior ca forma de pregatire universitara, asigurarea continuitatilor ingineresti in discontinuitatile politico-sociale, specifice perioadelor de schimbari dramatice pe care le-a suportat Romania. Logica prezentarii acestor motivatii este legata de faptul ca modul in care acestea au fost abordate pot sa determine un flux informativ valoros pentru proiectarea solutiilor necesare cu posibilitatea gasirii formei satisfacatoare cerintelor impuse de desfasurarile de moment.

A treia grupa de motivatii consta in propunerea unei prezentari de intelegere a ingineriei si a operei ingineresti, unde se acorda o atentie deosebita cunoasterii modalitatilor de gandire in inginerie, misiunilor diversificate ale inginerului, organizatiilor in care vor activa absolventii invatamantului tehnic superior, competentelor necesare practicarii profesiei, trairilor personale in istoria continuitatilor in spatiul deosebit de activ al discontinuitatilor impuse la nivel socioeconomic. La acestea se adauga analizele personale cu privire la raportarea ingineriei in asigurarea tranzitiei spre economia circulara, la terminologia institutionala sau la analiza neurolingvistica in aprecierea timpului, faptelor si valorilor specifice profesiei.

A patra categorie a motivatiilor vizeaza interfetele si patrunderea ingineriei in domeniile nespecifice care ofera extinderea domeniilor de actiune – mai exact o discutie despre inginerie si inginerii sau sincronizarea viziunilor clasei politico-administrative cu mediul antreprenorial-ingineresc ca suport al dezvoltarii prin insusirea antreprenoriatului ecoresponsabil. In acelasi timp, se subliniaza rolul ingineriei in industrializarea si accesibilitatea serviciilor din perspectiva lectiei managementului american sau se incearca intelegerea optimizarii intre invatarea academica si deprinderea practica, cu o prezentare particulara personalizata a alegerii intre ingineria stiintelor administrative si ingineria in stiintele administrative, ca rezultat al experientelor traite in acest domeniu deosebit de activ al activitatilor socioeconomice.

Constituirea fluxului informativ, in interpretarea scopului propus la nivelul analizei, se incheie cu sublinierea motivatiilor aduse in cadrul lucrarii, dintre care amintesc: inginerul de universitate – intre realitatea actului profesional si utilizarea titulaturii, ingineria in lumea in care traim, ingineria adevarata intre savantii abstracti si ciocoismul stiintific, ingineria si diplomatia antreprenoriala, stiintele ingineresti intre a intelege si a face.

Subliniez faptul ca prezentarea motivatiilor, ca suport al structurarii informatiilor, este urmata la nivelul fiecarei abordari de o parte distincta a unor intrebari relevante pentru descoperirea realitatilor, cu dorinta de a se constitui intr-un preambul al abordarii parcursului institutionalizarii sistemelor de formare in Romania si de a avea elementele unei analize comparative cu procedurile franceze ale pregatirii ingineresti.

Apreciez, in contextul aparitiei acestei lucrari, discutiile profesionale purtate cu acad. Dorel Banabic pe tematica volumului, pentru incurajarile facute, pentru atentia cu care a parcurs intreaga lucrare Inginerul de universitate si pentru „Cuvantul-inainte” in care a formulat aprecierile onorante care-mi pozitioneaza efortul intreprins la nivelul corpului ingineresc si in cadrul mediului universitar ce asigura pregatirea inginerilor.

Doresc sa le multumesc celor cu care m-am consultat pe parcursul realizarii acestei lucrari, in primul rand colegilor dr. ing. Tiberiu Lehene, prof. dr. ing. Romulus Terebes si dr. ing. Mihail-Marius Vescan, precum si inginerilor de la care am invatat ingineria adevarata de la Unirea Cluj-Napoca, Industria Sarmei Campia Turzii, Metalurgica Aiud sau Saturn Alba Iulia. In acelasi timp, adresez recunostinta mea celor cu care am avut discutii interesante cu privire la inginerie in cadrul programelor pe care le-am organizat de-a lungul timpului in diverse formule institutionale.

In acelasi timp, doresc sa multumesc editurii Casa Cartii de Stiinta, domnului director ing. Mircea Trifu, redactorului Alexandra Ionel si graficienei Roxana Ardelean pentru seriozitatea si profesionalismul cu care s-au aplecat asupra acestei lucrari.

Nu in ultimul rand aduc recunostinta mea familiei pentru atmosfera creata, astfel incat timpul si disponibilitatea sa fie deschise efortului de structurare si realizare a acestei lucrari. Multumiri sotiei Lenuta, fiicei Florina, nepotului Matei si ginerelui Sorin. Un gand deosebit nepotului in dorinta de a deslusi la vremea potrivita rationamentele si aprecierile care pot sa-l insoteasca in deciziile pe care le va lua la momentul oportun, motiv pentru care am acordat o atentie deosebita modului de punere a problemelor, de exprimare a punctelor de vedere sau de exprimare deschisa a valorilor rezultante.

O aducere-aminte cu semnificatii sentimentale deosebite pentru cei doi baieti, Vasile si Marius-Silvestru, care au pornit viata profesionala pe drumul ingineriei, unul ca absolvent si celalalt aproape de finalizarea studiilor.

Prin continutul lucrarii, aceasta se adreseaza inginerilor practicanti, celor interesati de formarea inginereasca, dar si celor care sunt dornici sa raporteze profesiile si domeniile lor de activitate la gandirea inginereasca, in dorinta de a putea sa-si formuleze propriile aprecieri, cu potentialul ca insumarea, catalogarea si valorificarea lor poate sa determine o imbunatatire a functionalitatilor pe care le asigura unul dintre cele mai importante sisteme care functioneaza in procesele de dezvoltare adevarata, in care creativitatea si stiinta de a face activitatile la nivelul competitivitatii momentului pot sa devina atuuri profesionale importante.

DESPRE AUTOR

Vasile-Filip SOPORAN

– profesor universitar doctor inginer, parcurgand toate etapele ierarhiei universitare, de la asistent (1983) la conducator de doctorat (1999); inginer practicant;

– sef de promotie pe tara la specialitatea Utilaj tehnologic – Institutul Politehnic din Cluj-Napoca (promotia 1979);

– prefect al judetului Cluj in perioada 2001?2004, reprezentant al Romaniei la Asociatia Europeana a Reprezentantilor Teritoriali ai Statului si coordonator al Grupului de lucru romano?francez pentru reforma Institutiei prefectului (2001-2004);

– consilier la Consiliul Judetean Cluj (2004);

– deputat in Parlamentul Romaniei incepand cu anul 2004, in legislaturile 2004-2008 si 2008-2012, secretar si vicepresedinte al Comisiei de administratie publica, amenajarea teritoriului si protectia mediului;

– membru in Assemblee Parlementaire de la Francophonie (APF) si in Commission de la cooperation et du developpement (2004-2008);

– distins cu Premiul „Henri Coanda” al Academiei Romane (1996); Ordinul National „Pentru Merit” in grad de cavaler (2002), acordat de Presedintele Romaniei; „La Pleiade”, Ordre de la Francophonie et du Dialogue des Cultures – grade de Chevalier (2007), acordat de Assemblee Parlementaire de la Francophonie; „Crucea Transilvaniei” (2010), acordata de Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei, Maramuresului si Salajului, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului; titlul de profesor universitar emerit acordat de Senatul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (2023).