Istoria inedita a nasterii si dezvoltarii lucrarilor de explorare geologica si a industriei miniere din Dobrogea de Nord

INTRODUCERE

Dobrogea este provincia tarii predominant constituita, din piatra. Aceasta a constituit simbolul saraciei ei, fapt evidentiat intr-un cantec dobrogean, din care un refren pare semnificativ:

„Dobroge, tara saraca,
Bate vant si creste piatra.“

Cu toate acestea, o industrie miniera propriu zisa nu s-a dezvoltat in trecut in Dobrogea. Aceasta datorita necunoasterii, atat a unor zacaminte de minereuri mai bogate, cat si necunoasterii importantei unor minerale utile existente in dealurile Dobrogei. Saracia si ariditatea provinciei Dobrogea, au facut ca ea sa nu fie atrac¬tiva pentru specialisti sau industriasi in activitatea miniera.

Asa se face ca, inainte de sfarsitul celui de al doilea razboi mondial (1944-1945), activitatea miniera din nordul Dobrogei era reprezentata de cateva cariere de granit la Macin si Greci. Ocazional se lucra in cariere pentru piatra de sosea la Cerna, piatra de var la Somova, Carjelari, piatra de sosea la Mahmudia-Bestepe, Camena. De altfel, fiecare comuna sau asezare umana din Dobrogea isi gasea cate un deal, unde oamenii improvizau mici cariere din care scoteau cantitatea de piatra necesara pentru reparari de drumuri, temelii de case sau pavarea curtilor.

Aceeasi situatie exista si in Dobrogea de mijloc si de sud. Doar la Murfatlar (Basarabi) existau doua cariere mai importante pe plan local, pentru extractia si valorificarea argilelor caolinoase si creta, valorificate in industria constructiilor.

Singura activitate miniera subterana a existat la mina Altantepe.

CUPRINS

Cuvant inainte … 7
Introducere … 9
Primele masuri de organizare miniera in Dobrogea … 9
Reorganizarea activitatii de cercetare geologica din Romania, contributie de baza la dezvoltarea industriei miniere din Dobrogea … 10
Primele cercetari si cunostinte asupra constitutiei geologice a Dobrogei … 12
Primele activitati de prospectiune si explorare geologica in Dobrogea dupa anul 1950 … 12
Descoperirea zacamantului de fier de la Iulia … 13
Santierul de explorari geologice Iulia … 15
Schimbarea parerii asupra zacamantului de minereu de fier de la Iulia … 16
Istoria descoperirii si punerii in exploatare a zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova, judetul Tulcea … 22
Imprejurarile care au condus la aceasta situatie … 24
Istoria descoperirii si punerii in exploatare a zacamintelor de calcar siderurgic si dolomita de la Mahmudia … 40
Prima opozitie fata de concluzia negativa a Ministerului Constructiilor cu privire la zacamantul de calcare siderurgice de la Mahmudia …. 44
Primele „reclamatii“ impotriva calcarului siderurgic de la Mahmudia … 55
Zacamantul de dolomita de la Mahmudia … 58
Actiunea de infiintare a unei intreprinderi miniere cu sediul in nordul Dobrogei – Tulcea … 64
Istoria zacamantului de pirita cuprifera de la Altantepe judetul Tulcea … 66
Aparitia si sustinerea ideii ca zacamantul de pirita de la Altantepe se continua in adancime … 68
Istoria zacamantului de nisipuri cu minerale grele de la Sf. Gheorghe – Delta „Grindul Saraturile“ … 72
Rezultatele cercetatorilor … 74
Supararea Ministerului Minelor condus de Bujor Almajan … 74
Rezultatele cercetatorilor obtinute de Comitetul Geologic la sfarsitul anului 1964 … 75
Hotararea ministeriala de incepere a exploatarii experimentale a nisipurilor cu minerale grele de la Sf. Gheorghe – Delta … 76
Istoria zacamintelor de calcare marmoreene din nordul Dobrogei si a fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea … 84
Imprejurarile care au condus la construirea fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea … 85
Exploatarea zacamintelor de cuartite din regiunea Cerna si Macin … 88
Imprejurarile descoperirii a noi surse de apa potabila pentru alimentarea populatiei orasului Tulcea … 90
Epilog … 93
Tablou rezumativ … 94
Bibliografie … 96
Anexa 1. „Comoara de la Somova…“ … 97
Anexa 2. Unde treceau, pina ieri, doar stolurile migratoare… “ … 103

DESPRE AUTOR

Geologul Vasile D. Bacalu a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universitatii din Bucuresti, in anul 1951.

Dupa absolvirea facultatii, a fost repartizat in Dobrogea ca geolog la lucrarile Canalului Dunarea-Marea Neagra, apoi i s-a incredintat dirijarea si urmarirea lucrarilor de cercetare geologica din nordul Dobrogei, in cadrul Intreprinderii de stat pentru Explorari Miniere a Comitetului Geologic.

A efectuat si condus lucrarile geologice de cercetare din zona Somova-Casla si Iulia-Consul, judetul Tulcea, descoperind cel mai mare zacamant de baritina din tara in Dealul Cortelu, precum si mari rezerve de plumb, zinc si cupru la Somova si Casla. In zona Iulia a demonstrat existenta unor importante rezerve de minereu de fier.

A contribuit la infiintarea, in 1967, a Exploatarii de calcar siderurgic de la Mahmudia, cea mai mare de acest gen din tara.

In perioada 1963-1968, a proiectat si dirijat primele foraje inclinate, de mare adancime, la Altin Tepe, pentru a demonstra continuitatea in profunzime si existenta unor mari rezerve de pirita cuprifera. In 1968, a propus exploatarea zacamantului de Pb-Zn-Cu de la Somova. Din anul 1970, a inceput exploatarea acestui zacamant si obtinerea unor concentrate de plumb, zinc, cupru in Flotatia de la Somova.

Concomitent cu cercetarea si evidentierea zacamintelor de la Somova-Casla, Iulia, Altin Tepe, Mahmudia, si-a extins activitatea de prospectiune si exploatare geologica in toata Dobrogea, din Delta Dunarii si pana la sud de Constanta, punand in evidenta zeci de zacaminte, de substante minerale utile economiei nationale.

Intre 1971-1973 a lucrat in Maroc, unde a contribuit la punerea in evidenta a unor importante zacaminte de materii prime necesare industriei marocane.

A intocmit peste 125 lucrari geologice, a publicat articole, comunicari si referate stiintifice, singur sau in colaborare, prezentate la diferite sesiuni stiintifice de specialitate din tara si la Academia Romana.

In 1977, dupa inceperea constructiei Metroului din Bucuresti, a fost transferat ca specialist la Unitatea pentru lucrari de Constructii Subterane. Din 1983, a condus Compartimentul Geo-Hidro avand ca obiectiv crearea conditiilor geologice si hidrogeologice normale de sapare a tunelelor de metrou in mediu uscat.

In 1995 s-a retras din activitatea profesionala, dupa 57 de ani de contributii valoroase.

Pentru meritele deosebite in activitatea sa profesionala, i s-au acordat „Certificatul de descoperitor al zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova“ (1955), titlurile de geolog-miner gradul III-II-I (1954-1962-1965), Ordinul Muncii clasa a III-a (1956) si Ordinul Muncii clasa a II-a (1968), „Constructor al Metroului Bucuresti“ (1986).