Pagini din istoria dezvoltarii industriei Romaniei. De la IMS 57 la Dacia Duster. O istorie a fabricatiei de autoturisme in Romania

Anul aparitiei primului tiraj, 2017

Prelungire de tiraj, aprilie 2018

Prelungire de tiraj, august 2024

DESPRE CARTE

Primele autoturisme fabricate pe teritoriul actual al Romaniei au parasit linia de montaj a uzinei MARTA din orasul Arad in toamna anului 1905. La acea vreme, frumosul oras de pe Mures era parte a Imperiului Austro-Ungar iar compania care se angajase atat de timpuriu in productia de trasuri fara cai era detinatoarea unei licente acordate de firma americana Westinghouse. Trei decenii mai tarziu, la Bucuresti, o alta companie americana, de data aceasta Ford, incepea sa fabrice si ea autoturisme in atelierele instalate in cartierul Floreasca. Am mentionat doua repere majore pe harta care ilustreaza evolutia industriala a Romaniei in prima jumatate a secolului trecut. Cu toate acestea, lucrarea care urmeaza nu isi propune sa traseze conturul complet al acestei harti. Povestea diferitelor tentative de a produce autoturisme in tara noastra, va fi, cu siguranta, redata intr-o lucrare viitoare. Autorii acestor pagini au preferat sa-si indrepte atentia asupra destinelor diferite pe care le-au cunoscut cei mai importanti actori ai industriei auto nascuti in Romania dupa al Doilea Razboi Mondial. Sunt marci care si-au facut aparitia sub zodii diferite, care cunosc succesul, chiar si pe cel international, sau care, dimpotriva, au inceput sa fie uitate. Vom vorbi asadar, despre ARO, Dacia si Oltcit, dar si despre celelalte doua marci a caror aventura industriala in Romania este legata de uzina de la Craiova – Daewoo si Ford. Vom vedea cum a fost posibil ca un nume de legenda sa dispara in nepasarea generala, cum se poate scrie o poveste de succes atunci cand ai vointa de a rezista si de a lupta pentru a salva un simbol industrial si, in sfarsit, care sunt transformarile prin care a trecut o uzina in care s-au produs, de-a lungul timpului, autoturisme sub trei sigle diferite. Va invitam sa descoperiti asadar povestea unor uzine si a unor marci aparute in anii comunismului si care, in felul lor diferit, au adus Romania in randul constructorilor de autoturisme. Autorii doresc sa aduca multumiri tuturor celor care si-au adus contributia la documentarea acestei lucrari. O mentiune speciala se adreseaza domnilor Vasile Samson, Sergiu Marcu si Gherghe Voinescu (ARO), Liviu Tanasescu, Ioan Alexandru si Adrian Spulber (Oltcit), Marin Mitrache, Vasile Tudor, Nicolae Andreev, Gabriel Sicoe, Sergiu Vasilescu, Dumitru Ilie, Gh. Copaescu (Dacia) si, nu in ultimul rand, domnilor Ioan Avram, fost ministru, si Ioan Buiu (MICM).

Bucuresti/Pitesti
Noiembrie 2017

CUPRINS

Introducere 11
1. ARO – INCEPUTURILE, MATURITATEA SI DECLINUL FABRICATIEI DE AUTOTURISME DE TEREN ROMANESTI 12
1.1. Etapa de pionierat industrial la Campulung 12
1.1.1. Antecedente ale fabricatiei de automobile in Campulung – Muscel 12
1.1.2. IMS 57 si M 59 13
1.1.3. M461 16
1.1.4. Tehnologia ARO: la inceput precara, artizanala, sustinuta pe entuziasmul oamenilor; in continuare, evolutii tehnologice fragmentate, fara viziune strategica si fara aport de know-how modern 21
1.2. Etapa de maturitate in evolutia ARO 23
1.2.1. Fabricatia familiei ARO 24 23
1.2.2. ARO 32 27
1.2.3. O problema permanenta pentru ARO 24/32: motorizarea 29
1.2.4. O extraordinara sansa irosita: cuplarea ARO la un nou contract cu Renault pentru Dacia 31
1.2.5. Familia ARO 10 32
1.2.6. Evolutia productiei la ARO dupa 1990 35
1.3. O „fotografie” a tehnologiei la ARO inainte de privatizare 36
1.3.1. Tehnologii si facilitati de productie 37
1.3.2. Evaluarea starii de uzura a utilajelor la sfarsitul anului 2001 40
1.3.3. Principalele colaborari ale ARO cu fabricantii de automobile, motoare si echipamente auto in 2002 41
1.4. Exportul de autoturisme de teren, o ecuatie complicata, cu multe necunoscute 41
1.4.1. Statistica exporturilor ARO pana in 1990 42
1.4.2. A reprezentat exportul de ARO un succes comercial real si rentabil? 42
1.5. Declinul si deznodamantul 45
1.6. Cronica Platformei industriale ARO in date si evenimente 49
Bibliografie ARO 57

2. DACIA, DE LA SIMBOL AL INDUSTRIEI SOCIALISTE LA CARTEA DE VIZITA A ROMANIEI MODERNE 58
2.1. Anii de inceput 58
2.2. Integrarea – provocare si fundament pentru dezvoltarea industriei orizontale 66
2.3. Dacia in anii ’70 68
2.4. O mare sansa ratata 71
2.5. Deceniul ´80, anii autarhiei si exportului cu orice pret 72
2.6. Anii 90 – Dacia in haosul tranzitiei 77
2.7. Dacia isi cauta un partener pentru a se dezvolta. Prima preferinta: Renault 87
2.8. Privatizarea Daciei, o victorie a sperantei si a tenacitatii impotriva birocratiei si nepasarii 91
2.9. Un prim mare „santier” dupa privatizare: Renault reabiliteaza structura industriala de la Dacia 99
2.10. Rezolvarea componentei sociale a privatizarii 108
2.11. De la SuperNova la Logan 110
2.12. Logan – pariul castigator 114
2.13. Expansiunea internationala 117
2.14. Perioada maturitatii. Al doilea ciclu de viata al gamei – produs. Noul Duster 121
2.15. Dincolo de productie: investitiile in creativitate 125
In loc de incheiere 127
Anexe 128
I. Informatii sintetice despre Platforma industriala Dacia 128
II. Repere cronologice, Marca Dacia 128
Bibliografie Dacia 130

3. OLTCIT, UN PROIECT INDUSTRIAL MODERN SI PROMITATOR, ESUAT IN FINAL 131
3.1. Geneza proiectului 131
3.1.1. Avatarurile ideii de a fabrica autoturisme de mic litraj in Romania 131
3.1.2. Proiectul Y/TA, copil al lui Citroen din alta casnicie, neacceptat in noul mariaj cu Peugeot, devine „proiectul Oltcit” 132
3.2. Constituirea Societatii Mixte Oltcit S.A.135
3.3. Evolutia fabricatiei 140
3.3.1. Ratarea startului fabricatiei, un handicap irecuperabil pentru «afacerea» Oltcit 140
3.3.2. « Fisurile » colaborarii si implicatiile lor asupra fabricatiei 144
3.3.3. Organizarea si structura tehnologica a OLTCIT S.A. 148
3.4. Autovehiculele OLTCIT: scurta radiografie tehnica 152
3.4.1. Caracteristicile principale ale autoturismelor Oltcit 152
3.4.2. Variante si versiuni OLTCIT 154
3.5. Integrarea in tara a autoturismelor Oltcit 156
3.5.1. Prevederi contractuale 156
3.5.2. Particularitati ale asimilarii componentelor in industria orizontala din Romania. Efecte negative ale obsesiei integrarii totale 157
3.6. Finalul activitatii Oltcit S.A. 161
3.7. Dupa Oltcit, Daewoo 162
3.8. Ford, din nou in Romania 166
3.8.1. Inceputurile Ford in Romania 166
3.8.2. Ford preia uzina din Craiova 167
3.8.3. Evolutia productiei 169
3.9. Consideratii finale 172
Bibliografie Oltcit 174

4. SCURTA RETROSPECTIVA A FABRICATIEI DE COMPONENTE PENTRU AUTOTURISME 175
4.1. Perioada pana in 1990 175
4.2. Perioada dupa 1990 177
4.2.1. Fabricantii locali de componente in tranzitie 177
4.2.2. Investitori straini? 179
4.2.3. Reteaua interna de furnizori auto dupa anul 2000 179
Postfata 183
Abrevieri 184

DESPRE AUTORI

Constantin STROE – inginer, doctor in specialitatea TCM. Si-a dedicat viata profesionala Daciei, incepand din anul 1968. Si-a inceput activitatea ca inginer stagiar, parcurgand pas cu pas, toate treptele ierarhice, fiind promovat in conducerea Intreprinderii de Autoturisme Pitesti si a Centralei Industriale de profil, unde a contribuit la dezvoltarea Daciei si a industriei auto din tara. A fost numit, la inceputul anului 1990, Director General al Automobile Dacia, pe care a condus-o de-a lungul perioadei de tranzitie, timp in care „a construit” privatizarea Daciei cu Grupul Renault, finalizata in 2 iulie 1999. Grupul francez l-a solicitat sa asume in continuare conducerea Daciei cu misiunea de a coordona echipa mixta franco-romana care a modernizat uzina, pregatind-o pentru productia modelului Logan. Dupa 2002 a fost numit vicepresedinte al Consiliului de Administratie Dacia. In paralel s-a preocupat si de dezvoltarea industriei de componente auto prin crearea, in 1996 si, ulterior, prin coordonarea Asociatiei Constructorilor de Autoturisme din Romania (ACAROM). Pentru aportul deosebit la dezvoltarea industriei de automobile din tara a fost decorat de Presedintia Romaniei de doua ori cu Ordinul Serviciul Credincios, ultima data in grad de ofiter si de Presedintia Republicii Franceze cu Legiunea de Onoare.

Gheorghe DRUTA – inginer, doctor in specialitatea motoare termice. Incepand cu anul 1967 si-a desfasurat activitatea profesionala in domeniul conceptiei autoturismelor pe Platforma industriala Colibasi/Mioveni, in cadrul ICSITA, transformat ulterior in Centrul de Studii pentru Autoturisme (CESAR) Pitesti, unde a contribuit la crearea si dezvoltarea laboratoarelor si a condus Sectia de cercetare – incercari. O perioada de timp a fost director tehnic la CESAR, avand contributii semnificative la evolutia gamei de automobile DACIA. In prezent activeaza ca expert tehnic la ACAROM – Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania. A fost decorat cu Ordinul Meritul Industrial si Comercial pentru activitatea de cercetare in domeniul autoturismelor.

Silviu SEPCIU – specialist in comunicare, cu experienta in jurnalismul economic si auto, in calitate de redactor in cadrul agentiei de presa Mediafax si de sef de departament in cadrul Ziarului Financiar. Din 2011 este seful Departamentului de Comunicare Dacia.