Perspective narative postmoderne ale copilariei in perioada comunista

DESPRE CARTE

Abordarea este una complexa si nuantata, reunind formule ale comparatismului traditional intersectate cu tehnici de analiza complementara a discursului si a modalitatilor de interpretare a supratemei: copilaria in lumea gri a ceausismului. in optiunea interpretativa a doamnei Mihaela Ioana Fildan supratema, transfigurata in proza postmodernista de dupa caderea comunismului, se preteaza a fi investigata cu instrumentar naratologic si inter-cultural (politologic, sociologic, psihologic, psihanalitic, pedagogic etc.). Noutatea pe care o aduce cartea se recunoaste in tentativa de reconstruire a traseelor prin care naratiunea despre lumea copilariei in vremea comunismului se reintoarce la viata pe caile multiple ale resurectiei anamnezice si cu pretul acumularii unor tensiuni inexpugnabile la nivelul constructiei personajului. Dupa cum observa si autoarea, gratie „noului realism”, intre scriitor si cititor se incheie un pact de buna intentie si colaborare, in sensul ca scriitorul nu doreste altceva decat a-i relata cititorului punctul sau de vedere in legatura cu niste evenimente pe care le-a trait, al caror martor a fost si ale caror consecinte le-a suportat. Pentru a reusi, „noul roman” postcomunist ii cere publicului cititor sa nu-si piarda increderea in „puterea literaturii”, a fictiunii si, in acelasi timp, ii solicita romancierului sa nu-i fie rusine sa probeze si sa demonstreze o atare vocatie.

Prof. univ. dr. Gheorghe I. Manolache

CUVANT-INAINTE

Cartea „Perspective narative postmoderne ale copilariei in perioada comunista”, de Mihaela Ioana Fildan, se caracterizeaza printr-o argumentare consistenta a ideilor sustinute si prin utilizarea unei bibliografii critice de actualitate, autoarea propunandu-si sa valorifice o cercetare fundamentata pe analiza tematica si comparata.

Lucrarea exploreaza discursul epic al mai multor opere literare postdecembriste care abordeaza aceasta tema, prin expunerea unor similitudini si distinctii, prin analize de discurs si interpretari cu caracter interdisciplinar ce pun in lumina dimensiuni si metode diverse ale cunoasterii (sociologie, politica, psihologie, psihanaliza, pedagogie, filosofie etc.).

Autoarea examineaza miza amintirii si a rememorarii trecutului asupra literaturii contemporane, care incearca sa inteleaga jocul de transfer dintre istorie si fictiune, reprezentarile epice ale trecutului comunist, din perspectiva evenimentelor derulate, dar si prin prisma transpunerii lor in mecanismele epicului, caci „scriitorii contemporani introduc, in textele lor despre comunism, autobiograficul, istoria personala reala, spiritul confesiv si anamnetic, recurgand la rememorari, eseuri intens subiectivizate, autofictiune sau roman autobiografic”, constatandu-se cu usurinta un fenomen de proliferare a istoriilor personale avand drept decor ultima decada din istoria comunismului romanesc, in forme diverse (jurnal intim, romane autobiografice, eseuri, autobiografii) ce respecta logica naratiunii confesive.

Aceasta carte reprezinta un studiu util, bazat pe o documentare adecvata, intr-un demers ce presupune valorificarea unei bibliografii ample, adecvate, diverse. Descifrarea semnificatiilor operelor analizate este realizata cu tact si masura, in deplin acord cu textele literare analizate.

Prof. univ. dr. Iulian Boldea

CUPRINS

CUVANT-INAINTE 7

ARGUMENT 9

CAPITOLUL I. POSTMODERNISMUL. PRELIMINARII TEORETICE 19
1.1. Postmodernismul. Definitii, periodizari, teoreticieni si delimitari conceptuale 19
1.2. Postmodernismul literar romanesc. Schita recapitulativa 29
1.3. Directii si tendinte in proza postmoderna romaneasca 38

CAPITOLUL II. COMUNISMUL SI MEMORIA 47
2.1. Istorie, uitare, memorie 47
2.2. Scriitorii postdecembristi si fetele memoriei 55
2.3. Ferestrele memoriei 61

CAPITOLUL III. COPILARIA, TEMA MAJORA A PROZEI POSTMODERNE 69
3.1. Revenirea la copilarie 69
3.2. Tentatia memoriei colective 74
3.3. Copilaria in comunism. Contextualizare teoretica 78
3.4. Fictionalizarea copilariei din comunism 89

CAPITOLUL IV. COMUNISMUL CA EXPERIENTA COLECTIVA. FICTIONAL SI NONFICTIONAL 93
4.1. Comunismul narativ 93
4.2. Recuperarea identitatii. Amintirile noastre „cele de toate zilele” 106
4.3. Confirmarea identitatii. Teme si subteme 110
4.4. Asumarea identitatii. Copilaria la unison 117
4.4.1. Amintiri in registru ludic, naiv-colocvial 118
4.4.2. Copilul in comunism si reflexele memoriei 121
4.4.3. Refugii in comunism 126

CAPITOLUL V. COMUNISMUL, EXPERIENTA NARATIVA: ROMANELE UNEI GENERATII 132
5.1. Rememorare si nostalgie: Nascut in URSS de Vasile Ernu si Baiuteii de Filip si Matei Florian 132
5.2. Redescoperirea si locurile memoriei: Aleea Zorilor de Andrei Craciun si In spatele blocului de Mara Wagner 145
5.3. Calatorie in trecut sau cum sa inveti sa prinzi radacini: Sonia ridica mana de Lavinia Braniste 155
5.4. Dincolo de zid. Etape si deveniri ale fiintei: Cezar Paul Badescu si Ovidiu Verdes 159
5.5. Ipostaze feminine. Aspecte ale bovarismului postmodern: Pupa russa de Gheorghe Craciun si ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat de Alina Nelega 169
5.6. Traume, revolte, refugii si subterfugii: Tot inainte de Ioana Nicolaie si Fantoma din moara de Doina Rusti 193
5.7. Sensuri si nonsensuri. Evadari, reusite si ratari in comunism: Andreea Rasuceanu, Herta Muller, Radu Pavel Gheo 208
5.7.1. Andreea Rasuceanu, Vantul, duhul, suflarea: omul sub vremuri 213
5.7.2. Herta Muller, Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami: frica si rezistenta 226
5.7.3. Radu Pavel Gheo, Noapte buna, copii!: iluzii si deziluzii 233

CONCLUZII 242

BIBLIOGRAFIE 254

DESPRE AUTOARE

Mihaela FILDAN (n. 1977) este, din anul 2000 pana in prezent, profesor de limba si literatura romana la Liceul Teologic Baptist „Emanuel” din Oradea, iar in anul 2025 a fost angajata pe functia de lector universitar, cadru didactic asociat, la Universitatea „Emanuel” din Oradea. A publicat, la categoria lucrare proprie/autor unic, urmatoarele titluri: De profundis (ghid de pregatire pentru olimpiadele si concursurile scolare la limba si literatura romana- 2012), Pledoarie pentru a citi sau studiul marilor teme literare in liceu (2012), Scenarii didactice in vederea obtinerii performantei scolare (2018), Management educational: Eficienta unui manager scolar responsabil si vizionar (2018). De asemenea, este coautor al volumului Metamorfoza prin suferinta (2008). Pe de alta parte, subliniem si publicarea mai multor articole, recenzii, simpozioane, conferinte nationale si internationale. Autoarea este doctor/Filologie, in baza ordinului de ministru nr. 3860 din 23.04.2025, in urma scrierii tezei de doctorat cu titlul: Perspective narative postmoderne ale copilariei in perioada comunista, coordonator Prof. univ. dr. Iulian Boldea, Scoala Doctorala de Litere, Stiinte Umaniste si Aplicate, Universitatea de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie „George Emil Palade” din Targu Mures.