Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)

DESPRE CARTE

Jumatatea de secol ce precede Primul Razboi Mondial este o epoca de schimbari profunde in istoria romanilor. Pe parcursul a doar cateva generatii, societatea romaneasca, in general, si orasul, in special, sunt smulse dintr-o anume letargie istorica si aruncate, aproape cu forta, in vartejul modernitatii. Calea ferata devine, in acest context, cauza si simbol ale unui proces extrem de intens si de rapid, cu consecinte ce reverbereaza pana in prezent. Ea este un motor al dezvoltarii fara de care multe dintre schimbarile istorice ale teritoriului, oraselor si vietii urbane nu ar fi fost posibile si fara cercetarea careia acestea nu ar putea fi corect si pe deplin intelese. Acest volum investigheaza locul pe care calea ferata il ocupa in tabloul vast si extrem de eterogen al fenomenului modernizarii in Romania si in periferia europeana.

Volumul a aparut cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din Romania, din Timbrul Arhitecturii, si in cadrul proiectului cultural „Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania, din Fondul „Timbrul Arhitecturii” in anul 2014.

CUVANT INAINTE (fragment)

DE LA GARA SPRE LUME

In ultima vreme, peisajul istoriografiei noastre de arhitectura, ramasa inca destul de lacunara, se improspateaza reconfortant prin cercetarile unor foarte tineri autori: nu numai prin perspective noi sub care sunt interpretate zone deja cercetate, ci si prin subiecte inca putin atinse (sau deloc), care sunt scoase din dezordinea prafuita a arhivelor noastre cu o daruire meticuloasa neasteptata.

Unele dintre ele sunt remarcabile lucrari doctorale, cum este si cazul cartii de fata. Calitatea le-a impus publicarii la Editura Simetria – editura nascuta odata cu si prin primele cercetari de istoria arhitecturii de dupa 1989.

Cum am fost martorul inceputurilor editurii (si printre primii contributori), incerc o umbra de emotie scriind aceste randuri. Se schimba generatia; e o schimbare, dupa mine semnificativa, despre care stiu ca va asigura succesul misiunii pe care editura si-a asumat-o odata cu numele. Autorul acestui volum nu este primul din ceea ce numesc fara retinere „noua generatie” de istorici publicat de Simetria; este insa primul dintre tinerii mei colaboratori apropiati pentru a carui carte scriu un cuvant inainte. Ma va ierta ca-i folosesc profilul intelectual pentru a semnala, prin el, un nou tip de „autor-arhitect”.

E vorba despre arhitecti inzestrati deopotriva pentru desen si scris, oameni „ai plansetei” si „ai condeiului” in acelasi timp, pentru care practica si teoretizarea se potenteaza reciproc; oameni concomitent „ai santierelor” si „ai arhivelor”, pentru care orientarea spre viitor a proiectului se intersecteaza firesc si lucid cu cercetarea trecutului. Mi se va spune ca, in fond, asa au fost si Grigore Ionescu sau Stefan Bals, de pilda: fondatori de cultura istorica si proiectanti. Dar chiar aici sta noutatea: noua generatie a optat liber pentru o astfel de formulare a profesiunii (pe cat de acut contemporana, pe atat de ancorata in traditia de elita a arhitectului), dupa ani in care arhitectul roman fie a proiectat tacand conceptual, fie s-a refugiat in invatamant si in cercetari individuale cvasieroice, renuntand la proiectare. In plus, daca generatia lui Ionescu si Bals a trebuit sa priveasca spre interior pentru a alcatui primele naratiuni sistematice ale formelor arhitecturale locale, iar generatia mea a cautat, dupa 1989, sa recupereze segmente ale localului intr-o optica interpretativa mai larg europeana, tinerii autori, printre care si cel de fata, s-au nascut profesional in interiorul acestei perspective; ei sunt parte dintr-un circuit de idei fara frontiere, dintr-un discurs critic cu care sunt familiari si descopera localul din aceasta directie.

Ana Maria Zahariade

CUPRINS

CUVANT INAINTE (Ana Maria Zahariade) 7

INTRODUCERE 10

Partea intai. TERITORIUL 17
Construind „spatiul – natiune” 18
Planificarea feroviara 20
Propuneri nerealizate (ante 1869) 20
Propuneri anterioare Unirii Principatelor 20
Propuneri ulterioare Unirii Principatelor 25
Linii executate in regim de concesiune (1869-1880) 39
Concesiunea J.T. Barkley – J. Staniforth 39
Concesiunea V. von Ofenheim 43
Concesiunea H.B. Strussberg – S.A.C.F.R. 45
Concesiunea Gr. Heliad – Carciumarescu 47
Concesiunea Marshall si fiii (nerealizata) 49
Antrepriza Polyakov 51
Concesiunile G.B. Crawley si L. Guilloux 53
Linii executate de autoritatile romane (1880-1916) 55
Primele linii construite de D.G.C.F.R. 57
Primul program guvernamental de construire a cailor ferate 59
Caile ferate din Baragan 62
Al doilea program guvernamental de construire a cailor ferate 65
Noi racorduri transfrontaliere 67
Caile ferate de interes local la initiativa judeteana 69
Al treilea program guvernamental de construire a cailor ferate 72
Caile ferate private 75
Alte linii de interes major 77
Alte linii de interes minor/local 80
Proiectul feroviar romanesc: etapele, actorii, mizele si mecanismele planificarii 81
Proiectul feroviar in teritoriu 86
Structuri teritoriale conditionate de calea ferata 86
Calatoria si spatiul feroviar – o perspectiva culturala 93
Timpul, spatiul, peisajul 94
Calatoria si imaginarul colectiv 96

Partea a doua. ORASUL 103
Elemente de doctrina si de legislatie 105
Texte cu caracter doctrinar 105
Texte cu caracter normativ 108
Infrastructura feroviara in practica planificarii urbane 111
Planificarea la scara localitatii 111
Perspectiva administratiei feroviare 112
Perspectiva administratiei urbane 115
Planificarea la scara fragmentului urban 121
Orase fara plan prestabilit 122
Orase cu plan prestabilit 152
Bucuresti 162
Orasul si proiectul feroviar 176

Partea a treia. GARA 183
O arena a contradictiilor 184
Studiu tipo-morfologic al cazului romanesc 185
Garile construite de concesionari 185
Garile de imitatie 197
Garile tip in „stil C.F.R.” 199
Garile in stil national sau in arhitecturi regionale 209
Proiectele fanion 216
Gara – oglinda a modernizarii 236

CONCLUZII 238

ANEXE 242
Anexa 1 Dezvoltarea infrastructurii feroviare in Romania 242
Anexa 2 Legislatia feroviara 255

SUMMARY / The Romanian Railway Project (1842-1916) 260

RESUME / Le projet ferroviaire roumain (1842-1916) 265

BIBLIOGRAFIE SI SURSE 271
Surse arhivistice 271
Surse bibliografice 271
Surse legislative 282
Surse cartografice 283

INDEX nume/locuri 286

ABREVIERI 290

SURSA ILUSTRATIILOR 292

DESPRE AUTOR:

Toader Popescu (n. 1980, Bucuresti) este arhitect licentiat, master in urbanism si, din anul 2012, doctor in arhitectura. Este lector universitar in cadrul Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, alumnus al Colegiului Noua Europa (NEC), arhitect si urbanist practicant si cercetator in domeniul istoriei arhitecturii si orasului.