Stiintele ingineresti si cooperarea cu industria in Republica Moldova (unele realizari trecute in circuitul public din secret de stat)

PREFATA

Aceasta lucrare descrie evolutia stiintelor ingineresti in Republica Moldova in perioada postbelica. Am incercat sa pun in evidenta locul si rolul stiintelor ingineresti reflectate in deciziile conducerilor de partid (pana in anul 1991) si de stat si sa expun cronologic stabilirea si sustinerea prioritatilor de dezvoltare a stiintei pe directii si domenii. Totodata, sunt relevate motivele reticentei in sustinerea stiintelor ingineresti in primii 15 ani ai perioadei postbelice si evidentiati factorii care ulterior au favorizat extinderea rapida a dezvoltarii acestora.

Prin materialul prezentat in lucrare, am urmarit sa elimin intrucatva vacuumul informational impus in perioada sovietica asupra realizarilor stiintelor ingineresti a caror tematica avea tangente cu complexul militar, sau care erau considerate foarte importante pentru dezvoltarea industrial-tehnologica a tarii. Astfel, prin argumentele concrete aduse doresc sa combat teza incetatenita pana in prezent in societatea noastra precum ca economia Republicii Moldova s-a dezvoltat preponderent ca agrara si foarte putin ca una industriala.

In premiera se prezinta un tablou al performantelor ingineriei moldovene, exemplificat prin realizari de varf, obtinute gratie intensitatii cooperarii cercetatorilor stiintifici autohtoni cu structurile institutionale abilitate cu cercetarea-inovarea si direct dependente de eficienta mecanismelor si instrumentelor de finantare a cercetarii. Referirile la complexitatea, inalta calitate si importanta stiintificopractica a realizarilor ingineresti obtinute s-au facut doar in privinta catorva (din cele peste 107) institutii abilitate cu cercetarea-inovarea, transpusa ulterior intr-un vast nomenclator de produse industriale scientointensive, fabricate la unitatile de producere ale complexului industrial autohton.

In lucrare sunt scoase in evidenta si realizarile stiintifice de mare valoare ale unor scoli stiintifice de referinta in inginerie, care au avut un impact pozitiv asupra dezvoltarii si consolidarii stiintelor ingineresti si a ingineriei in ansamblu in plan national si international.

Pentru ca cititorii sa inteleaga mai bine contextul in care este tratata tematica acestei lucrari, ma simt dator sa fac la inceput cateva precizari.

– Potentialul intelectual al Republicii Moldova, saracit la inceputul perioadei postbelice datorita refugiului masiv al intelectualitatii peste Prut impus in anii 1940, 1944 si, de asemeni, prin recrutarea tineretului pe doua fronturi ale razboiului, inclusiv prin valurile deportarilor si foametei organizate etc. – a demonstrat capacitati enorme de renastere spirituala si identitara, de refacere in termeni foarte scurti a randurilor elitei intelectuale pe toate dimensiunile unei societati creative, astfel incat diversitatea realizarilor de complexitatea celor expuse in aceasta lucrare sa incapa in anii de o viata a unui om.

– Datorita impactului pozitiv al stiintei, la intersectia imediata a anilor de pana si de dupa obtinerea independentei, Republica Moldova isi forma bugetul de stat in proportie de 54-61% prin industrie, iar prin sectorul agrar-cu doar 0,152% din teritoriul URSS – ocupa locul sase dupa volumul total (!) al productiei agricole printre cele 15 republici unionale, … insa, eronat
egalate si saracite prin politicile obscure de formare a preturilor.

– Republica Moldova s-a dezvoltat ca o tara industrial-agrara, cu capacitati semnificative de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, cu o infrastructura compusa din 107 institutii de cercetare si un potential uman impunator, care a asigurat producerea bunurilor materiale si intelectuale scientointensive.

– Finantarea stiintei reprezinta „hartia de turnesol” care indica in ce masura structurile statului inteleg ca Republica Moldova se poate afirma ca stat prosper si poate oferi cetatenilor sai un nivel decent de viata doar prin sustinerea si extinderea producerii bunurilor materiale si intelectuale scientointensive.

Cu regret, in perioada de dupa independenta starea de fapt este alta, in comparatie cu anul 1985: in 1992 finantarea stiintei din bugetul de stat a scazut de 2,5 ori; in 2002 – de 13 ori; in 2005 – cu 16%; iar in anul 2016, finantarea stiintelor ingineresti s-a redus de 26 de ori in comparatie cu anul 1987.

– Dezvoltarea economica din perioada industrializarii (1960-1990), corelata cu evolutia cercetarilor stiintifice, denota un fapt odata dovedit: Republica Moldova poate prospera bazandu-se pe materia cenusie, dar pentru aceasta este necesar ca stiinta si invatamantul sa fie nu doar declarate prioritati, ci sa fie si finantate prioritar.

Academician Ion BOSTAN

CUPRINS

PRELIMINARII DESPRE SURSELE SI EVOLUTIA FINANTARII STIINTEI 13

1. CONTEXTUL ISTORIC AL FORMARII CADRULUI INSTITUTIONAL AL CERCETARILOR INGINERESTI 17
1.1. Fondarea Institutului de Fizica Aplicata 17
1.2. Fondarea Institutului Politehnic din Chisinau (in prezent Universitatea Tehnica a Moldovei) 18
1.3. Fondarea retelelor de institutii de cercetare stiintifica de ramura si de birouri specializate de proiectare constructiv-tehnologica 21
1.4. Asociatii interstatale de cercetare-dezvoltare pe domenii/tematici consacrate 21

2. CONTRIBUTIA ACADEMIEI DE STIINTE A MOLDOVEI LA DEZVOLTAREA STIINTELOR INGINERESTI 23

3. INDUSTRIA ELECTRONICA SI TEHNOLOGIILE SPATIALE – REPERE ALE PERFORMANTEI INGINERIEI MOLDOVENE 27

4. DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR SATELITARE SI A INFRASTUCTURII TERESTRE DE MONITORIZARE 41

5. APORTUL UNIVERSITATII TEHNICE A MOLDOVEI LA DEZVOLTAREA TEHNICII SI TEHNOLOGIILOR MODERNE 49
5.1. Crearea unui nou tip de transmisie mecanica – transmisia planetara precesionala 49
5.2. Elaborarea sistemelor de actionare a Complexului Robotizat pentru extragerea Concretiunilor Fero-Manganice de pe fundul Oceanului Planetar (conceptul URSS) 55
5.3. Sisteme de conversie a energiilor regenarabile: eoliana, hidraulica si solara 64

CONCLUZII FINALE SI CONSTATARI 73

RECOMANDARI 78

REFERINTE BIBLIOGRAFICE SI NOTE 79

DESPRE AUTOR

Academician dr. hab. prof. univ. Ion BOSTAN s-a nascut la 31.07.1949, in localitatea Branza, Cahul (R.S.S. Moldova). In anul 1971 a absolvit Institutul Politehnic din Chisinau „S. Lazo” (IPCh), Facultatea de Inginerie Mecanica, Specialitatea Tehnologia Constructiei de Masini. In perioada 1971-1974 a lucrat ca inginer la Intreprinderea „Moldovahidromasina”, Chisinau, iar din 1974 si pana in prezent este cadru didactic la Institutul Politehnic din Chisinau „S. Lazo” (astazi Universitatea Tehnica a Moldovei), parcurgand pe rand toate treptele ierarhice universitare: asistent, lector superior, conferentiar, profesor universitar si sef al catedrei „Teoria Mecanismelor si Organe de Masini”. Cursurile universitare predate au avut ca discipline de specialitate: Organe de masini; Bazele proiectarii masinilor; Mecanica aplicata; Inginerie mecanica; Creativitate tehnica; Sisteme de conversie a surselor regenerabile de energie.

Din 1989 este membru al Senatului UTM, ocupand in perioada 1992-2015 functia de rector al Universitatii Tehnice a Moldovei (UTM) (ales in 1992, reales in 1997, 2002 si 2008). Intre anii 2004-2006 a fost presedinte al retelei universitatilor de la Marea Neagra (BSUN), iar in perioada 2007-2014 presedinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova. Din 1994 si pana in prezent este presedinte al Asociatiei Inginerilor din Republica Moldova si din 2015 si director al Centrului National Tehnologii Spatiale.

Titlul de Doctor in stiinte tehnice i-a fost acordat in 1977 de Consiliul stiintific al IMGA, Saratov, URSS, iar in 1989 i se acorda titlul de Doctor habilitat in stiinte tehnice de catre Consiliul stiintific al Universitatii Tehnice de Stat din Moscova „N. Bauman”, URSS.

Este conducator de doctorat si postdoctorat la specialitatile: Teoria masinilor, mecatronica si Tehnologii de conversie a energiei si resurse regenerabile. A pregatit: 8 doctori in stiinte si 2 doctori habilitati, iar in prezent este conducator stiintific pentru 5 doctoranzi si 1 postdoctorand.

A efectuat mai multe stagii stiintifice si specializari in strainatate la Scoala Tehnica Superioara din Bratislava, Cehoslovacia (1978, 1983), Universitatea de Stiinte Aplicate din Konstanz, Germania (2003 si 2011) si de Management universitar, in Marea Britanie (1995) si SUA (1996).

Principalele domenii de interes stiintific si excelenta profesionala sunt: Transmisii mecanice (teoria fundamentala a angrenajului; teoria generarii angrenajului; metode de calcul si de control); Mecanica fina, robotehnica; Sisteme de conversie a energiilor regenerabile (eoliana, solara si hidraulica); Tehnologii spatiale (elaborarea Microsatelitului moldovenesc si a infrastructurii terestre a Republicii Moldova de dirijare si control al zborului satelitilor).

A elaborat si publicat, in calitate de autor si coautor: 19 monografii tehnico-stiintifice si manuale universitare; 887 lucrari stiintifice; 225 brevete de inventie.

A participat la elaborarea a 67 de proiecte de cercetare stiintifica, la 61 dintre ele fiind conducator stiintific.

Rezultatele cercetarii-inovarii si ale activitatii stiintifice, obtinute sub conducerea academicianului Ion Bostan, au fost expuse la Expozitii Internationale si Mondiale „Cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic” fiind apreciate cu 157 medalii de aur, 55 de argint si 12 de bronz, cu 32 de premii speciale.

Din anul 1992 este membru al Academiei de Stiinte a Moldovei (mai intai membru-corespondent si apoi din 1994 membru titular, academician, in specialitatea „Masinologie si fiabilitatea masinilor”), iar din anul 2000 membru de onoare al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.

Este detinatorul a 8 titluri academice de Doctor Honoris Causa acordate de mai multe universitati din Romania („Petrol-Gaze”, Ploiesti, 2000; „Gh. Asachi”, Iasi, 2001; Bacau, 2003; „Politehnica”, Bucuresti, 2004; Suceava, 2011; Cluj-Napoca, 2011; „Transilvania” din Brasov, 2014) si R. Moldova (Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 2009).

Pentru meritele sale stiintifice, academicianului Ion Bostan i s-au decernat numeroase distinctii de stat si titluri onorifice, a primit ordine, medalii si premii nationale si internationale:

– Premiul de Stat al RSSM in domeniul Stiintei si Tehnicii (1977); Premiul de Stat al Republicii Moldova in domeniul Stiintei si Tehnicii (1998); „Ordinul Republicii”, Republica Moldova (1994); Ordinul „Steaua Romaniei”, Romania (2000).

– Titlul onorific „Inventator Emerit al Republicii Moldova”(1989); Premiul Academiei de Stiinte a Moldovei „INOVATORUL anului 2005” (2005);

– Distinctia ,,Omul anului, pentru succese remarcabile in Stiinta”, Republica Moldova (2014).

– Distinctia Inventator de elita cu Medalia de Aur „HENRI COANDA” pentru realizari in stiinta si tehnica, Romania (1994); Marele Premiu II al Salonului Mondial al Realizarilor Tehnico-Stiintifice INPEX-XII, Pittsburgh, SUA (1996); Ordinul „Merite de l`invention”: 6.11.1997 (Gradul Chevalier), 6.11.1998 (gradul Officier), 14.11.1999 (gradul Comandor), Bruxelles, Belgia; Medalia de Aur, Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala, Geneva (1998); Ordinul pentru stiinta „Meritul European”, Bruxelles, Belgia (1999); Ordinul „Courtoisie Europeen”, Uniunea Europeana (2003); Medalia de Aur a Institutului Uniunii Europene pentru Promovarea Proprietatii Intelectuale, Bruxelles, Belgia (2004).