Biochimie. Tratat comprehensiv Vol.I. Bazele moleculare ale vietii. Editia a 6-a

DESPRE CARTE

Cartea trateaza probleme de fond ale biochimiei si biologiei celulare si moleculare. Are 14 capitole organizate in trei parti cu extindere pe 1242 pagini. Noua editie aduce informatii relvante expuse intr-o maniera care ofera caracter interrelational subiectelor abordate.

Prima parte (Cap.1-4). Expune date referitoare la bioconstituenti, troficitate, particularitatile legaturilor in biomolecule. Se face, de asemenea, o corelare a datelor privind specificul morfologic si topobiochimic la virusuri, celule (procariotice si eucariotice), viroizi si prioni. O prezentare speciala se face asupra caracteristicilor dinamice ale proceselor biologice, e.g. metabolizare, biotransformare, cronobiochimie, biodisponibilitate, homeostazie, heterostazie, alostazie, patobiochimie.

Partea a doua (Cap.5-8). Evidentiaza date riguroase privind bioconstituentii organici (glucide, lipide, proteine) si anorganici (apa si electrolitii). Se fac referiri esentiale, cu caracter fundamental si aplicativ, la structura chimica, activitate biologica si relatia structura-activitate la diversele clase de compusi. De asemenea, au fost abordate, conex, aspecte de interes aplicativ pentru nutritie si farmacologie. S-au elaborat subcapitole speciale la fiecare clasa de biconstituenti in contextual importantei acestora cu implicare in chimia alimentara-nutritie si in chimia clinica-patobiochimie.

Partea a treia (Cap.9-14). Prezinta complemente privind biologia moleculara. In acest cadru se mentioneaza aspecte referitoare la compusii cercetati in biochimie si metodele utilizate (mergand de la microscopie la analitica biochimica). Se remarca focusarea tematicii spre specificul biotehnologic (de interes nutritional, farmaceuti si agrobiologic) si spre specificul biomedical (nivele de filiatie, eredobiologie/eredopatologie, terapie genica, cartare genom etc.). Acestea au suscitat (la editia precedenta) in mod deosebit interesul cititorilor.

Un capitol distinct ofera informatii asupra metodelor specifice biologiei moleculare. In prezenta editie s-au adus completari importante privind metode specifice biologiei moleculare si aplicatiile acestora. Se descriu, de asemenea, particularitatile recombinarii genice naturale si mediate biotehnologic. In mod distinct se prezinta principalele aplicatii ale biochimiei si xenobiochimiei interesand contaminarea deliberata (aditivarea alimentelor) si contaminarea accidentala/ilicita (poluarea alimentelor) precum si unele date referitoare la produse farmaceutice utilizate in chimioterapia citostatica.

Publicarea editiei a 6-a are in vedere faptul ca dupa un deceniu de la aparitia precedentei editii (2014) in literatura de specialitate au fost incluse numeroase informatii de la FDA (Food and Drug Administration) si de la EFSA (European Food Safety Authority), care monitorizeaza si acest domeniu, adaugand informatii specifice pentru Uniunea Europeana.

De asemenea, s-au inclus prevederi elaborate de IUBMB (International Union of Biochemistry and Molecular Biology) cu stabilirea de noi normative, clasificari si, implicit, acceptarea unor noi clase de compusi biochimici (e.g. in enzimologie – 2018), date de actualitate care se impun cunoasterii.

Au fost detaliate si unele probleme care in editiile precedente erau semnalate prin generalitati si au fost extinse unele informatii de interes actual. Astfel, spre exemplu, se prezinta date referitoare la biotransformarea xenobioticelor (versus metabolizarea nutrientilor), relatiile nutrienti-bioconstituenti, probleme de transgeneza si cisgeneza in biotehnologie s.a.

Domenii abordate. Biochimie, biologie celulara si moleculara, nutritie, farmacologie, medicina, inginerie biomedicala, ingineria procesarii produselor alimentare/farmaceutice, biotehnologii, diverse.

Adresabilitate. Cartea se adreseaza studentilor (la licenta, masterat, doctorat), cercetatorilor stiintifici, cadrelor didactice universitare, biologilor, nutritionistilor, farmacistilor, medicilor, inginerilor chimisti sau de alte specialitati care functioneaza in industria alimentara, industria farmaceutica, industrii cu profil de biotehnologie etc.

Addenda. Pentru informatii riguroase este importanta – in opinia cititorilor – prezentarea cuprinsului. Acesta ofera informatii mult mai concludente asupra continutului cartii publicate.

CUPRINS GENERAL

PARTEA I. BIOCHIMIE GENERALA 1
1. Introducere in biochimie 3
2. Materia vie – design topobiochimic si morfofiziologie 71
3. Caracteristici dinamice ale proceselor biologice conditionate de interactii fizico-chimice 133
4. Energetica sistemelor vii 193

PARTEA a II-a. BIOCONSTITUENTI 209
5. Glucide 211
6. Lipide 323
7. Proteine 433
8. Apa si compusii biominerali 789

PARTEA a III-a. COMPLEMENTE DE BIOLOGIE MOLECULARA 879
9. Biologia moleculara in studiul materiei vii 881
10. Metode specifice biologiei moleculare 969
11. Recombinarea genica naturala si mediata biotehnologic 1021
12. Aplicatii ale biochimiei si biologiei moleculare 1065
13. Aplicatii ale xenobiochimiei si biologiei moleculare 1119
14. Compusi heterociclici in biochimie si xenobiochimie – generalitati 1157

Addenda 1185

Index de subiecte 1207

CUPRINS

PARTEA I. BIOCHIMIE GENERALA 1
1. INTRODUCERE IN BIOCHIMIE 3
1.1. Consideratii generale 3
1.2. Obiect. Interdisciplinaritate. Istoric 4
1.2.1. Obiectul si diviziunile biochimiei 4
1.2.2. Raporturi interdisciplinare ale biochimiei 6
1.2.3. Scurt istoric al biochimiei 9
1.3. Constituenti fundamentali ai materiei vii 34
1.3.1. Bioelemente 34
1.3.1.1. Macrobioelemente 34
1.3.1.2. Oligobioelemente 36
1.3.1.3. Microbioelemente 37
1.3.2. Biomolecule 38
1.3.2.1. Biomolecule anorganice 38
1.3.2.1.1. Apa 39
1.3.2.1.2. Compusii biominerali 39
1.3.2.2. Biomolecule organice 40
1.3.2.2.1. Glucide 40
1.3.2.2.2. Lipide 41
1.3.2.2.3. Proteine 41
1.3.2.3. Efectori biochimici 44
1.3.2.3.1. Vitamine 44
1.3.2.3.2. Enzime 44
1.3.2.3.3. Mesageri biochimici 44
1.3.2.3.4. Substante biologic-active 46
1.3.3. Troficitatea 46
1.3.3.1. Specific si tipuri distinctive 46
1.3.3.2. Organisme autotrofe 47
1.3.3.3. Organisme heterotrofe 48
1.4. Legaturi chimice in biomolecule 49
1.4.1. Legaturi chimice intramoleculare 50
1.4.1.1. Legatura covalenta 50
1.4.1.2. Legatura electrovalenta 50
1.4.1.3. Legatura coordinativa 51
1.4.1.4. Legatura chelatica 52
1.4.1.5. Forte de instivuire 52
1.4.2. Legaturi chimice intermoleculare 53
1.4.2.1. Legatura de hidrogen 53
1.4.2.2. Legatura Van der Waals 54
1.4.2.3. Legatura dipol-dipol 54
1.4.2.4. Legatura ion-dipol 54
1.5. Organizarea sistemica si biodiversitatea in lumea vie 55
1.5.1. Organizarea sistemica in biologie 55
1.5.2. Nivele de organizare ale sistemelor biologice 56
1.5.2.1. Ierarhia organizarii moleculare 56
1.5.2.2. Ierarhia organizarii supramoleculare 58
1.5.2.2.1. Ierarhia individuala 58
1.5.2.2.2. Ierarhia supraindividuala 61
1.5.3. Biodiversitatea in organizarea sistemica 62
1.5.3.1. Conceptul de biodiversitate 62
1.5.3.2. Particularitati ale biodiversitatii 63
1.5.3.2.1. Componente ierarhizate sistemic 63
1.5.3.2.2. Specificul aplicativ 64
1.5.3.3. Tipuri de biodiversitate 65
1.5.3.4. Conservarea si variatiile biodiversitatii 66
Referinte bibliografice (selective) 68

2. MATERIA VIE – DESIGN TOPOBIOCHIMIC SI MORFOFIZIOLOGIE 71
2.1. Consideratii generale 71
2.2. Caracteristici morfofiziologice si topobiochimice specifice virusurilor 74
2.2.1. Privire sinoptica 74
2.2.2. Ultrastructura si topobiochimia virusurilor 75
2.2.2.1. Segmentul capital 77
2.2.2.1.1. Core 78
2.2.2.1.2. Capsida 79
2.2.2.1.3. Peplosul 80
2.2.2.2. Segmentul caudal 80
2.2.2.2.1. Cilindrul axial 81
2.2.2.2.2. Placa bazala 81
2.2.2.2.3. Fibrele caudale 82
2.2.3. Ciclul vital la virusuri 82
2.2.3.1. Ciclul litic 82
2.2.3.2. Ciclul lizogenic 83
2.3. Caracteristici morfofiziologice si topobiochimice specifice procariotelor 85
2.3.1. Privire sinoptica 85
2.3.2. Ultrastructura si topobiochimia celulara 87
2.3.2.1. Nucleoidul 89
2.3.2.2. Citoplasma la procariote 89
2.3.2.3. Formatiuni intracelulare 91
2.3.2.3.1. Ribosomii 91
2.3.2.3.2. Mezosomul 92
2.3.2.3.3. Plasmide 93
2.3.2.3.4. Granule de depozitare 93
2.3.2.3.5. Vacuole 94
2.3.2.3.6. Aparatul fotosintetizant 94
2.3.2.3.7. Alte formatiuni intracelulare 95
2.3.2.4. Membrana celulara 95
2.3.2.5. Flageli, pili, fimbrine 96
2.3.3. Ciclul celular la procariote 97
2.4. Caracteristici morfofiziologice si topobiochimice specifice eucariotelor 97
2.4.1. Privire sinoptica 97
2.4.2. Ultrastructura si topobiochimia celulara 98
2.4.2.1. Nucleul 100
2.4.2.2. Citoplasma la eucariote 101
2.4.2.3. Organite intracelulare 104
2.4.2.3.1. Reticulul endoplasmatic. Ribosomii 105
2.4.2.3.2. Complexul Golgi 108
2.4.2.3.3. Mitocondrii 109
2.4.2.3.4. Vezicule de transport 111
2.4.2.3.5. Centrosomul 111
2.4.2.3.6. Lizosomi 111
2.4.2.3.7. Peroxisomi 112
2.4.2.3.8. Glioxisomi 112
2.4.2.3.9. Vacuole 113
2.4.2.3.10. Plastide 114
2.4.2.4. Membrana celulara 115
2.4.2.4.1. Ultrastructura biomembranelor 115
2.4.2.4.2. Rolul biologic al membranelor 117
2.4.2.5. Bariere biochimice specifice celulelor 119
2.4.2.6. Matricea extracelulara 121
2.4.2.6.1. Constitutia matricei extracelulare 121
2.4.2.6.2. Interactiunea de tip celula – matrice extracelulara 122
2.4.3. Ciclul celular la eucariote 123
2.4.4. Tanatocitoza – un concept acreditabil 125
2.5. Caracteristici morfofiziologice si topobiochimice specifice viroizilor si prionilor 128
2.5.1. Viroizii 129
2.5.2. Prionii 129
Referinte bibliografice (selective) 130

3. CARACTERISTICI DINAMICE ALE PROCESELOR BIOLOGICE CONDITIONATE DE INTERACTII FIZICO-CHIMICE 133
3.1. Consideratii generale 133
3.2. Specificul biochimic si fiziologic 134
3.3. Metabolizarea nutrientilor 135
3.3.1. Privire sinoptica 135
3.3.2. Nutrienti si bioconstituenti 136
3.3.3. Faze si cai de metabolizare 137
3.3.3.1. Faze ale metabolizarii 137
3.3.3.2. Cai de metabolizare 139
3.3.4. Turnoverul metabolic 140
3.4. Biotransformarea xenobioticelor 142
3.4.1. Privire sinoptica 142
3.4.2. Xenobiotice chimice 143
3.4.3. Faze si cai de biotransformare 145
3.4.3.1. Faze ale biotransformarii 145
3.4.3.2. Cai de biotransformare 146
3.4.4. Tranzitul xenobioticelor prin organism 148
3.5. Reproducerea, diferentierea, dezvoltarea 150
3.6. Cronobiochimia 152
3.6.1. Privire sinoptica 152
3.6.2. Periodicitatea bioritmurilor 153
3.6.3. Conditionarea bioritmurilor 154
3.6.4. Tipuri de bioritmuri 155
3.6.5. Parametri caracteristici 158
3.6.6. Autonomia si sincronizarea bioritmurilor 160
3.6.6.1. Autonomia bioritmurilor 160
3.6.6.2. Sincronizarea bioritmurilor 161
3.6.7. Cronobiochimia si fenologia 162
3.7. Homeostazia 163
3.7.1. Privire sinoptica 163
3.7.2. Reglarea si echilibrul in homeostazie 164
3.7.3. Aplicatii ale homeostaziei 164
3.7.4. Heterostazia 167
3.8. Alostazia 168
3.8.1. Privire sinoptica 168
3.8.2. Aplicatii ale alostaziei 168
3.9. Homeorezia 170
3.9.1. Privire sinoptica 170
3.9.2. Echilibrul distabil 170
3.9.3. Implicatii morfofiziologice 171
3.10. Biodisponibilitatea 172
3.10.1. Privire sinoptica 172
3.10.2. Caracteristici interdisciplinare 173
3.10.3. Conditionarea biodisponibilitatii 176
3.10.3.1. Variabile intrinseci 176
3.10.3.2. Variabile extrinseci 177
3.10.4. Relatia liganzi-receptori si biodisponibilitatea 179
3.10.4.1. Liganzi si receptori 179
3.10.4.2. Interactii dintre liganzi si receptori 180
3.11. Patobiochimia 181
3.11.1. Privire sinoptica 181
3.11.2. Domenii ale patologiei 183
3.11.3. Baze teoretice si aplicative – un memento 186
Referinte bibliografice (selective) 188

4. ENERGETICA SISTEMELOR VII 193
4.1. Consideratii generale 193
4.2. Termodinamica sistemelor vii 194
4.2.1. Primul principiu al termodinamicii 195
4.2.2. Secundul principiu al termodinamicii 196
4.3. Transformarile de energie din lumea vie 197
4.4. Energia libera 199
4.4.1. Evaluarea energiei libere 199
4.4.2. Energia libera standard 200
4.5. Reactii exergonice si endergonice 201
4.5.1. Probleme teoretice 201
4.5.2. Aspecte aplicative 202
4.5.2.1. Calculul ?G 01 din constanta de echilibru 202
4.5.2.2. Calculul ?G 01 din energiile libere standard de formare 203
4.5.3. Cuplarea energetica a reactiilor 203
Referinte bibliografice (selective) 206

PARTEA a II-a. BIOCONSTITUENTI 209
5. GLUCIDE 211
5.1. Consideratii generale 211
5.2. Constitutia chimica 212
5.3. Clasificarea glucidelor 212
5.4. Oze 214
5.4.1. Structura si izomeria monoglucidelor 214
5.4.1.1. Stereoizomeria D-L 215
5.4.1.2. Izomeria optica 220
5.4.1.3. Izomeria generata de heterociclizare 220
5.4.1.4. Izomeria R-S 223
5.4.1.5. Anomeria (izomeria ?-?) 224
5.5.2. Heterozide 280
5.5.2.1. O-Glicozide 281
5.5.2.1.1. Glicozide alifatice 281
5.5.2.1.2. Glicozide aromatice 282
5.5.2.1.3. Glicozide sterolice 284
5.5.2.1.4. Glicozide heterociclice 286
5.5.2.2. S-Glicozide 288
5.5.2.3. N-Glicozide 289
5.6. Glicoproteine 289
5.6.1. Structura chimica 289
5.6.2. Activitatea biologica a glicanului 290
5.6.3. Reprezentanti ai glicoproteinelor 290
5.6.3.1. Hormoni hipofizari 291
5.6.3.2. Glicoproteinele specifice grupelor sanguine 291
5.6.3.3. Haptoglobine 291
5.6.3.4. Alte glicoproteine 292
5.7. Glicolipide 292
5.7.1. Structura chimica 293
5.7.2. Activitatea biologica 294
5.7.3. Reprezentanti ai glicolipidelor 294
5.8. Glucidele in chimia alimentara si nutritie 295
5.8.1. Privire sinoptica 295
5.8.2. Distributia glucidelor in produse alimentare 299
5.8.3. Nutrienti glucidici 301
5.8.4. Digestia si absorbtia glucidelor 302
5.8.5. Nutritia parenterala in cazul glucidelor 303
5.9. Glucidele in chimia clinica si patobiochimie 304
5.9.1. Privire sinoptica 304
5.9.2. Investigatii de laborator 305
5.9.2.1. Metode de identificare specifice glucidelor 306
5.9.2.2. Metode de dozare specifice glucidelor 307
5.9.2.3. Determinari prin teste rapide selective 308
5.9.2.4. Analizoare automate 309
5.9.3. Implicatii biomedicale. Patobiochimie 311
5.9.3.1. Dishomeostazia glucozei 311
5.9.3.1.1. Aspecte generale 311
5.9.3.1.2. Sindroame hiper- si hipoglicemice 313
5.9.3.2. Dishomeostazia galactozei 314
5.9.3.3. Dishomeostazia fructozei 315
5.9.3.4. Dishomeostazia la compusi pentozici 315
5.9.3.5. Dishomeostazia glicogenului 316
Referinte bibliografice (selective) 319

6. LIPIDE 323
6.1. Consideratii generale 323
6.2. Constitutia chimica 324
6.3. Clasificarea lipidelor 324
6.4. Precursori structurali ai lipidelor 325
6.4.1. Acizi grasi 326
6.4.1.1. Structura si clasificarea 326
6.4.1.1.1. Acizi grasi saturati cu catena liniara 326
6.4.1.1.2. Acizi grasi saturati cu catena ramificata 328
6.4.1.1.3. Acizi grasi nesaturati aciclici 328
6.4.1.1.4. Acizi grasi ciclici 332
6.4.1.1.5. Acizi grasi cu grupari functionale suplimentare 334
6.4.1.1.6. Acizi grasi cu structura eicosanoidica 336
6.4.1.2. Proprietati fizice 343
6.4.1.3. Proprietati chimice 346
6.4.2. Compusi hidroxilici 351
6.4.2.1. Structura si clasificarea 351
6.4.2.2. Polialcooli 351
6.4.2.2.1. Glicerolul 351
6.4.2.2.2. Inozitolul 352
6.4.2.3. Monoalcooli alifatici superiori 353
6.4.2.4. Steroli 353
6.4.2.5. Amino-alcooli 358
6.4.2.5.1. Sfingozina si derivatii 359
6.4.2.5.2. Colamina si derivatii 359
6.4.3. Acidul fosforic 360
6.5. Lipide simple 360
6.5.1. Gliceride 360
6.5.1.1. Caracterizare sinoptica 361
6.5.1.2. Structura si izomeria 361
6.5.1.3. Proprietati fizice 362
6.5.1.4. Proprietati chimice 363
6.5.1.5. Reprezentanti 367
6.5.2. Steride. Compusi steroizi 368
6.5.2.1. Compusi steroizi 368
6.5.2.1.1. Clasificarea steroizilor naturali 369
6.5.2.1.2. Izomeria la compusii steroizi 369
6.5.2.2. Steride 371
6.5.2.2.1. Caracterizare sinoptica 372
6.5.2.2.2. Structura chimica 372
6.5.2.2.3. Proprietati fizico-chimice 372
6.5.2.2.4. Reprezentanti 372
6.5.2.3. Acizi biliari 373
6.5.2.3.1. Structura chimica 373
6.5.2.3.2. Proprietati fizico-chimice 375
6.5.2.3.3. Activitate 377
6.5.2.4. Calciferolii 377
6.5.2.5. Heterozide sterolice 377
6.5.3. Ceride 377
6.5.3.1. Caracterizare sinoptica 377
6.5.3.2. Proprietati fizico-chimice 377
6.5.3.3. Reprezentanti 379
6.5.3.3.1. Ceruri naturale 379
6.5.3.3.2. Carotenoceride 380
6.5.4. Etolide 381
6.5.4.1. Caracterizare sinoptica 381
6.5.4.3. Reprezentanti 381
6.6. Lipide complexe 382
6.6.1. Glicerofosfolipide 383
6.6.1.1. Acizi fosfatidici 384
6.6.1.2. Colaminfosfolipide (cefaline) 384
6.6.1.3. Colinfosfolipide 388
6.6.1.5. Inozitolfosfolipide 389
6.6.1.6. Acetalfosfolipide 389
6.6.2. Sfingolipide 391
6.6.2.1. Ceramide 391
6.6.2.2. Sfingofosfolipide 392
6.6.3. Glicolipide 393
6.6.3.1. Gliceroglicolipide 394
6.6.3.2. Sfingoglicolipide 395
6.6.3.2.1. Cerebrozide 395
6.6.3.2.2. Gangliozide 396
6.6.4. Lipide diverse 398
6.6.4.1. Sulfolipide 398
6.6.4.1.1. Sulfoglicozil-acilgliceroli 398
6.6.4.1.2. Sulfoglicozil-sfingozine 399
6.6.4.2. Halosulfolipide 399
6.6.5. Lipozomii – artefacte biochimice, aplicatii 400
6.6.5.1. Caracterul amfipatic al lipidelor 400
6.6.5.2. Lipozomii – structura, compozitie, utilizari 402
6.7. Lipoproteine 404
6.7.1. Structura chimica 405
6.7.2. Activitatea biologica 407
6.7.3. Reprezentanti 408
6.8. Lipidele in chimia alimentara si nutritie 409
6.8.1. Distributia lipidelor in produse alimentare 409
6.8.2. Nutrienti lipidici 412
6.8.3. Digestia si absorbtia lipidelor 414
6.9. Lipidele in chimia clinica si patobiochimie 416
6.9.1. Privire sinoptica 416
6.9.2. Investigatii de laborator 417
6.9.2.1. Metode de identificare specifice lipidelor 417
6.9.2.2. Metode de dozare specifice lipidelor 418
6.9.2.2.1. Investigatii pentru lipide 418
6.9.2.2.2. Investigatii pentru lipoproteine 420
6.9.2.2.3. Analizoarele automate 424
6.9.3. Implicatii biomedicale. Patobiochimie 424
6.9.3.1. Dishomeostazia lipidelor si lipoproteinelor 424
6.9.3.2. Specificul dishomeostaziei in hiperlipidemie 425
6.9.3.3. Specificul dishomeostaziei in hipolipidemie 427
Referinte bibliografice (selective) 428

7. PROTEINE 433
7.1. Consideratii generale 433
7.2. Constitutia chimica 435
7.3. Clasificarea proteinelor 436
7.4. Aminoacizi 437
7.4.1. Structura generala si clasificarea 437
7.4.2. Nomenclatura si simboluri 438
7.4.3. Structura si izomeria aminoacizilor 440
7.4.3.1. Stereoizomeria D-L 440
7.4.3.2. Izomeria optica 442
7.4.3.3. Izomeria R-S 444
7.4.3.4. Izomeria statica 445
7.4.3.4.1. Izomeria de catena 445
7.4.3.4.2. Izomeria de pozitie 446
7.4.3.4.3. Izomeria de compensatie functionala 446
7.4.3.5. Tautomeria 447
7.4.4. Proprietati fizice 449
7.4.5. Proprietati fizico-chimice 449
7.4.5.1. Amfoterismul 449
7.4.5.2. Ionizarea aminoacizilor. Constante 451
7.4.5.3. Migrarea in camp electric. Punctul izoelectric 454
7.4.5.4. Activitatea optica 456
7.4.6. Proprietati chimice 457
7.4.6.1. Proprietati datorate gruparii functionale carboxilice 458
7.4.6.2. Proprietati datorate gruparii functionale aminice 460
7.4.6.3. Proprietati datorate gruparilor functionale mixte (carboxilice si aminice) 464
7.4.6.4. Proprietati datorate prezentei altor grupari functionale 466
7.4.6.4.1. Proprietati specifice gruparii hidroxilice 467
7.4.6.4.2. Proprietati specifice gruparii tiolice 467
7.4.6.5. Proprietati datorate catenei laterale 467
7.4.7. Starea naturala – generalitati 468
7.4.8. Aminoacizi proteinogeni 468
7.4.8.1. Aminoacizi aciclici 468
7.4.8.1.1. Aminoacizi monoaminomonocarboxilici 469
7.4.8.1.2. Aminoacizi monoaminodicarboxilici 477
7.4.8.1.3. Aminoacizi diaminomonocarboxilici 481
7.4.8.1.4. Aminoacizi diaminodicarboxilici 484
7.4.8.1.5. Aminoacizi hidroxilati 484
7.4.8.1.6. Aminoacizi tiolati 486
7.4.8.1.7. Alti aminoacizi cu sulf 489
7.4.8.2. Aminoacizii homociclici 491
7.4.8.3. Aminoacizi heterociclici 496
7.4.8.3.1. Aminoacizi heterociclici cu azot 496
7.4.8.3.2. Aminoacizi heterociclici cu oxigen 502
7.4.8.4. Iminoacizi heterociclici 503
7.4.8.5. Esentialitatea la aminoacizi 504
7.4.9. Aminoacizi neproteinogeni 506
7.5. Peptide 510
7.5.1. Structura si clasificarea 510
7.5.1.1. Legatura peptidica 511
7.5.1.1.1. Delocalizarea electronilor in legatura peptidica 511
7.5.1.1.2. Geometria legaturii peptidice 512
7.5.1.2. Caracterizarea structurala 512
7.5.1.3. Nomenclatura 514
7.5.2. Proprietati generale 515
7.5.2.1. Proprietati fizice 515
7.5.2.2. Proprietati chimice 515
7.5.3. Peptide naturale 517
7.5.3.1. Oligopeptide 518
7.5.3.1.1. Oligopeptide inferioare 518
7.5.3.1.2. Oligopeptide superioare 520
7.5.3.2. Polipeptide 522
7.6. Proteine complexe: structura si proprietati 524
7.6.1. Structura generala si clasificarea 524
7.6.1.1. Rolul catenelor laterale 526
7.6.1.2. Proteinele si activitatea biologica 527
7.6.2. Niveluri de organizare structurala 529
7.6.2.1. Structura primara 529
7.6.2.1.1. Determinarea structurii – operatii specifice 531
7.6.2.1.2. Principalele etape analitice 534
7.6.2.2. Structura secundara 534
7.6.2.2.1. Conformatia catenei macromoleculare 535
7.6.2.2.2. Legaturi chimice specifice structurii secundare 538
7.6.2.3. Structura tertiara 540
7.6.2.3.1. Legaturi chimice specifice structurii tertiare 542
7.6.2.3.2. Denaturarea structurii tertiare 543
7.6.2.4. Structura cuaternara 544
7.6.3. Proprietatile proteinelor 546
7.6.3.1. Proprietati fizice 546
7.6.3.1.1. Starea de agregare 546
7.6.3.1.2. Solubilitatea 546
7.6.3.1.3. Precipitarea 547
7.6.3.2. Proprietati fizico-chimice 548
7.6.3.2.1. Caracterul coloidal 548
7.6.3.2.2. Sedimentarea centrifugala 548
7.6.3.2.3. Proprietati optice 549
7.6.3.2.4. Proprietati electrochimice 549
7.6.3.3. Proprietati chimice 554
7.6.3.3.1. Reactia de hidroliza 555
7.6.3.3.2. Reactii de culoare 555
7.6.3.3.3. Reactii de precipitare 556
7.6.3.4. Proprietati biochimice 557
7.6.3.4.1. Microheterogenitatea 557
7.6.3.4.2. Biogeneza radicalilor liberi 558
7.6.3.4.3. Flexibilitatea conformationala 562
7.6.3.4.4. Imunogenitatea 563
7.6.4. Determinarea masei moleculare a proteinelor 576
7.6.4.1. Consideratii sinoptice 576
7.6.4.2. Metode de determinare a masei moleculare 577
7.6.4.3. Metode chimice 577
7.6.4.4. Metode fizico-chimice 578
7.6.4.4.1. Metoda presiunii osmotice 578
7.6.4.4.2. Metoda ultracentrifugarii 579
7.6.4.4.3. Metoda difuziei luminii 579
7.6.4.4.4. Metoda cromatografica prin gel-filtrare 581
7.6.4.4.5. Alte metode 581
7.7. Holoproteine 581
7.7.1. Structura si clasificarea 581
7.7.2. Holoproteine globulare 582
7.7.2.1. Protamine 583
7.7.2.2. Histone 583
7.7.2.3. Albumine 584
7.7.2.4. Globuline 585
7.7.2.5. Calmodulina 586
7.7.2.6. Metaltioneine 586
7.7.2.7. Prolamine 586
7.7.2.8. Gluteline 587
7.7.3. Holoproteine fibrilare 587
7.7.3.1. Holoproteine fibrilare solubile 588
7.7.3.1.1. Holoproteine sanguine 588
7.7.3.1.2. Holoproteine musculare 591
7.7.3.1.3. Filamente intermediare din structura citoscheletului 594
7.7.3.2. Holoproteine fibrilare insolubile (scleroproteine) 595
7.7.3.2.1. Colagenul 595
7.7.3.2.2. Elastina 598
7.7.3.2.3. Fibroina 598
7.7.3.2.4. Keratinele 598
7.7.3.2.5. Alte scleroproteine 599
7.8. Heteroproteine 599
7.8.1. Structura si clasificarea 600
7.8.2. Glicoproteine 601
7.8.2.1. Prezentare generala 601
7.8.2.2. Constituenti glucidici 602
7.8.2.2.1. Structura glicanilor 602
7.8.2.2.2. Activitatea biologica a componentei glicanice 603
7.8.2.3. Compusi reprezentativi 605
7.8.2.3.1. Glicoproteine cu activitate de grupa sanguina 605
7.8.2.3.2. Glicoproteine sanguine 606
7.8.2.3.3. Glicoproteine cu activitate hormonala 609
7.8.2.3.4. Glicoproteine animale 610
7.8.2.3.5. Glicoproteine vegetale 611
7.8.2.3.6. Alte glicoproteine 613
7.8.3. Lipoproteine 614
7.8.3.1. Prezentare generala 614
7.8.3.2. Constituenti lipidici 615
7.8.3.3. Compusi reprezentativi 615
7.8.3.3.1. Lipoproteine sanguine 615
7.8.3.3.2. Alte lipoproteine 616
7.8.4. Metaloproteine 618
7.8.4.1. Prezentare generala 618
7.8.4.2. Constituenti metalici 619
7.8.4.3. Compusi reprezentativi 620
7.8.4.3.1. Metaloproteine cu fier 620
7.8.4.3.2. Metaloproteine cu cupru 622
7.8.4.3.3. Metaloproteine cu zinc 623
7.8.4.3.4. Metaloproteine diverse 624
7.8.5. Fosfoproteine 625
7.8.5.1. Prezentare generala 625
7.8.5.2. Componenti fosforici 626
7.8.5.3. Compusi reprezentativi 627
7.8.6. Cromoproteine 629
7.8.6.1. Prezentare generala 629
7.8.6.2. Constituenti cromogeni 631
7.8.6.2.1. Cromogeni porfirinici 631
7.8.6.2.2. Cromogeni non-porfirinici 635
7.8.6.3. Compusi reprezentativi 641
7.8.6.3.1. Cromoproteine porfirinice cu functie respiratorie 641
7.8.6.3.2. Cromoproteine porfirinice fara functie respiratorie 659
7.8.6.3.3. Cromoproteine non-porfirinice cu functie respiratorie 667
7.8.6.3.4. Cromoproteine non-porfirinice fara functie respiratorie 669
7.8.7. Nucleoproteine 678
7.8.7.1. Prezentare generala 678
7.8.7.2. Acizii nucleici – sinoptic 680
7.8.7.3. Componente structurale 681
7.8.7.3.1. Pentoze 682
7.8.7.3.2. Nucleobaze 682
7.8.7.3.3. Acidul fosforic 687
7.8.7.4. Precursori structurali 689
7.8.7.4.1. Nucleozide 689
7.8.7.4.2. Nucleozidmonofosfatii 692
7.8.7.5. Acizii deoxiribonucleici – structura chimica 697
7.8.7.5.1. Structura primara 697
7.8.7.5.2. Structura secundara 702
7.8.7.5.3. Structura tertiara 705
7.8.7.5.4. Structura cuaternara 708
7.8.7.6. Genuri de acizi deoxiribonucleici 708
7.8.7.6.1. DNA cu dextrorotatie 708
7.8.7.6.2. DNA cu senestrorotatie 713
7.8.7.6.3. Forte intramoleculare specifice pentru DNA 714
7.8.7.6.4. Dextrorotatia si senestrorotatia la DNA 715
7.8.7.6.5. Particularitati topobiochimice la DNA 716
7.8.7.7. Acizii ribonucleici – structura chimica 718
7.8.7.7.1. Structura primara 720
7.8.7.7.2. Structura secundara 720
7.8.7.7.3. Structura tertiara 722
7.8.7.8. Tipuri de acizi ribonucleici 723
7.8.7.8.1. Diversitatea tipurilor 723
7.8.7.8.2. RNA mesager 725
7.8.7.8.3. RNA de transfer 726
7.8.7.8.4. RNA ribosomal 727
7.8.7.8.5. Alte tipuri de RNA 728
7.8.7.8.6. Conformatii macromoleculare la RNA 729
7.9. Proteinele in chimia alimentara si nutritie 730
7.9.1. Distributia in produse alimentare 731
7.9.2. Nutrienti proteinici 735
7.9.3. Valoarea biologica si digestibilitatea 737
7.9.4. Digestia si absorbtia proteinelor 738
7.10. Proteinele in chimia clinica si patobiochimie 740
7.10.1. Investigatii de laborator 740
7.10.1.1. Metode de identificare specifice proteinelor 741
7.10.1.2. Metode de dozare specifice proteinelor 743
7.10.1.3. Analizoarele automate 746
7.10.2. Implicatii biomedicale. Patobiochimie 747
7.10.2.1. Implicatii biomedicale ale dishomeostaziei aminoacizilor 747
7.10.2.1.1. Dishomeostazia aminoacizilor aromatici 747
7.10.2.1.2. Dishomeostazia aminoacizilor tiolici 753
7.10.2.1.3. Dishomeostazia unor aminoacizi monoaminomono-carboxilici 756
7.10.2.1.4. Dishomeostazia aminoacizilor si iminoacizilor heterociclici 759
7.10.2.1.5. Dishomeostazia aminoacizilor din ciclul de ureogeneza 764
7.10.2.2. Implicatii biomedicale ale dishomeostaziei proteinelor 766
7.10.2.2.1. Dishomestazia proteinelor sanguine 766
7.10.2.2.2. Dishomeostazia fractiunilor electroforetice ale proteinelor sanguine 767
7.10.2.2.3. Dishomeostazia fractiunilor electroforetice imunoglo-bulinice 776
Referinte bibliografice (selective) 782

8. APA SI COMPUSII BIOMINERALI 789
8.1. Consideratii generale 789
8.2. Apa constituent al materiei vii 791
8.2.1. Caracteristici si rol biologic 791
8.2.2. Distributia in sistemele biologice 793
8.2.3. Proprietati fizico-chimice: generalitati 794
8.2.4. Structura chimica a apei 795
8.2.4.1. Legatura covalenta 795
8.2.4.2. Legaturi noncovalente specifice apei 795
8.2.5. Ionizarea apei – implicatii biologice 797
8.2.6. Concentratia ionilor de hidrogen. Conceptul de pH 798
8.2.6.1. Caracterizarea sistemelor acid-baza 798
8.2.6.2. Sistemele acido-bazice in biochimie 799
8.2.6.3. Importanta echilibrului acido-bazic 800
8.2.7. Echilibrul acido-bazic – aspecte teoretice 801
8.2.7.1. Teoria protolitica 801
8.2.7.2. Ecuatia Henderson-Hasselbalch 803
8.2.7.3. Sistemele tampon fiziologice 804
8.2.8. Scorul relativ de hidrogen. Conceptul de rH 805
8.2.8.1. Caracterizarea sistemelor redox 805
8.2.8.2. Sistemele redox in biochimie 806
8.2.8.3. Evaluarea scorului rH 806
8.2.8.3.1. Principii generale 807
8.2.8.3.2. Orientari aplicative 808
8.2.8.4. Determinarea scorului relativ de hidrogen – aplicatii 809
8.2.8.5. Comparatie intre pH si rH 811
8.2.9. Proprietati coligative ale apei 812
8.2.9.1. Scaderea presiunii de vapori 812
8.2.9.2. Scaderea punctului crioscopic 812
8.2.9.3. Cresterea punctului ebuliscopic 813
8.2.9.4. Presiunea osmotica 813
8.2.10. Proprietati fizice ale apei 814
8.2.11. Repartitia apei in organism 814
8.3. Compusii biominerali 817
8.3.1. Caracteristici si rol biologic 817
8.3.2. Compusi biominerali cu caracter cationic 823
8.3.2.1. Macrobioelemente si oligobioelemente cu caracter cationic 823
8.3.2.2. Microbioelemente cu caracter cationic 828
8.3.3. Compusi biominerali cu caracter anionic 835
8.3.3.1. Macrobioelemente si oligobioelemente cu caracter anionic 835
8.3.3.2. Microbioelemente cu caracter anionic 838
8.4. Compusi minerali cu potential toxicogen 842
8.5. Apa si compusii minerali in chimia alimentara si nutritie 846
8.5.1. Distributia apei si compusilor minerali in produse alimentare 846
8.5.2. Apa si compusii minerali cu specific de nutrienti 848
8.5.3. Digestia si absorbtia apei si compusilor minerali 851
8.5.3.1. Absorbtia apei 852
8.5.3.2. Digestia si absorbtia compusilor cu caracter cationic 852
8.5.3.3. Digestia si absorbtia compusilor cu caracter anionic 854
8.6. Apa si compusii biominerali in chimia clinica si patobiochimie 855
8.6.1. Investigatii de laborator 855
8.6.1.1. Investigarea mediului lichidian 856
8.6.1.1.1. Compartimentele lichidiene 856
8.6.1.1.2. Izotonia organismului 857
8.6.1.1.3. Echilibrul acido-bazic 858
8.6.1.2. Investigarea compusilor biominerali 858
8.6.2. Implicatii biomedicale. Patobiochimie 862
8.6.2.1. Dishomeostazia apei 862
8.6.2.2. Dishomeostazia biomineralelor cu caracter cationic 863
8.6.2.3. Dishomeostazia biomineralelor cu caracter anionic 867
8.6.2.4. Dishomeostazia echilibrului acido-bazic 869
8.6.2.5. Biodisponibilitatea la compusii biominerali 873
Referinte bibliografice (selective) 873

PARTEA a III-a. COMPLEMENTE DE BIOLOGIE MOLECULARA 879

9. BIOLOGIA MOLECULARA IN STUDIUL MATERIEI VII 881
9.1. Consideratii generale 881
9.2. Investigarea ultrastructurii si a bioconstituentilor 884
9.2.1. Metodologia generala a investigatiilor 884
9.2.2. Materiale biologice 885
9.2.2.1. Organismul intact 885
9.2.2.2. Organe 886
9.2.2.3. Celule 887
9.2.2.4. Constituenti subcelulari 888
9.2.2.5. Virusuri 888
9.2.2.6. Enzime izolate 888
9.2.3. Ultrastructura constituentilor subcelulari 889
9.2.3.1. Rolul tehnicilor cito- si histochimice 889
9.2.3.2. Fractionarea constituentilor celulari 890
9.2.3.2.1. Centrifugarea: principii, tipuri 890
9.2.3.2.2. Implicatiile fractionarii celulare 894
9.2.4. Metode microscopice 896
9.2.4.1. Principii generale 896
9.2.4.2. Caracteristicile metodelor microscopice 898
9.2.4.3. Microscopia fotonica 898
9.2.4.3.1. Microscopul fotonic 898
9.2.4.3.2. Tehnici specifice 900
9.2.4.4. Microscopia electronica 901
9.2.4.4.1. Microscopul electronic 902
9.2.4.4.2. Tehnici specifice 902
9.2.4.5. Microscopia in studiul acizilor nucleici din celule 905
9.2.4.5.1. Procedee specifice citochimiei clasice 906
9.2.4.5.2. Procedee specifice biologiei moleculare 907
9.2.4.5.3. Metode specifice morfologiei si morfopatologiei 908
9.2.5. Metode analitice in biochimie si biologia moleculara 909
9.2.5.1. Metode analitice metabolice 910
9.2.5.2. Metoda mutantilor auxotrofi 911
9.2.5.3. Metode izotopice 912
9.2.5.3.1. Utilizarea izotopilor stabili 912
9.2.5.3.2. Utilizarea izotopilor radioactivi 913
9.2.5.4. Alte metode fizico-chimice 915
9.2.5.4.1. Metode cromatografice 915
9.2.5.4.2. Metode spectrometrice 917
9.2.5.4.3. Metode stereochimice 925
9.2.5.4.4. Metode electroforetice 926
9.2.6. Posibilitati de investigare integrate 928
9.3. Acizii nucleici in biologia moleculara moderna 929
9.3.1. Privire sinoptica 929
9.3.2. Gene, acizi nucleici, ingineria genetica 930
9.3.2.1. Aspecte evolutive 930
9.3.2.2. Informatia biologica si acizii nucleici 934
9.3.3. Relatia DNA – filiatie moleculara 936
9.3.3.1. Nivele de filiatie 936
9.3.3.2. Materia vie si secventele din DNA 937
9.3.4. Structuri electronice la nucleobaze: particularitati, importanta 938
9.4. Genomul si organizarea genica a materiei vii 940
9.4.1. Caracteristici ale genomurilor 940
9.4.1.1. Privire sinoptica 940
9.4.1.2. Genomul la virusuri 943
9.4.1.3. Genomul la procariote 945
9.4.1.4. Genomul la eucariote 947
9.4.2. Interrelatia genotip-fenotip-mediu 948
9.4.2.1. Conceptul de genotip 948
9.4.2.2. Conceptul de fenotip 949
9.4.2.3. Actiunea mediului 950
9.4.2.4. Genele si programul genetic 951
9.4.3. Transmiterea informatiei genice 952
9.4.3.1. Procesul de replicatie 953
9.4.3.2. Procesul de transcriptie 956
9.4.3.3.1. Specificul translatiei 956
9.4.3.3.2. Caracteristicile codului genetic 957
9.4.3.3.3. Aparatul de translatie 962
9.4.3.3.4. Activarea aminoacizilor 962
9.4.3.3.5. Biosinteza proteinelor – stadii 964
Referinte bibliografice (selective) 965

10. METODE SPECIFICE BIOLOGIEI MOLECULARE 969
10.1. Consideratii generale 969
10.2. Metode de determinare a secventelor din molecule de acizi nucleici 971
10.2.1. Privire sinoptica 971
10.2.2. Metoda Maxam – Gilbert 972
10.2.3. Metoda Sanger 974
10.2.4. Aplicatii generale 975
10.3. Metode de hibridizare a catenelor de acizi nucleici 976
10.3.1. Privire sinoptica 976
10.3.2. Tipuri de hibridizare 976
10.3.3. Disocierea si asocierea acizilor nucleici 978
10.3.3.1. Reactia de disociere a acizilor nucleici 979
10.3.3.1.1. Efectul hipercromic 979
10.3.3.1.2. Temperatura de fuziune 980
10.3.3.2. Reactia de asociere a acizilor nucleici 981
10.3.3.2.1. Viteza reactiei de asociere 982
10.3.3.2.2. Cinetica reactiei de asociere 984
10.3.4. Investigarea reactiilor de disociere si de asociere 987
10.3.5. Aplicatii generale 988
10.4. Metode de detectare a fragmentelor de acizi nucleici prin sonde moleculare 988
10.4.1. Privire sinoptica 988
10.4.2. Sonde moleculare radiomarcate 990
10.4.3. Sonde moleculare chimiomarcate 990
10.4.3.1. Sondele moleculare chimiomarcate direct 991
10.4.3.2. Sondele moleculare chimiomarcate indirect 991
10.4.4. Aplicatii generale 991
10.5.1. Privire sinoptica 992
10.5.2. Metoda Southern 992
10.5.3. Metoda Northern 994
10.5.4. Metoda Western 994
10.5.5. Aplicatii generale 995
10.6. Metoda amplificarii prin reactia in lant a polimerazei (PCR) 995
10.6.1. Privire sinoptica 995
10.6.2. Principii metodologice 996
10.6.2.1. Particularitatile ciclului de amplificare prin PCR 996
10.6.2.2. Investigarea fragmentelor DNA rezultate prin amplificare 1000
10.6.3. Procedee specifice ale metodei PCR 1001
10.6.3.1. Procedeul PCR cu punct final (EP-PCR) 1001
10.6.3.2. Procedeul PCR cantitativ in timp real (Q-PCR) 1001
10.6.3.3. Procedeul PCR asociat cu revers – transcrierea (RT- PCR) 1004
10.6.4. Aplicatii generale 1006
10.7. Metoda evaluarii polimorfismului lungimii fragmentului de restrictie (RFLP) 1008
10.7.1. Privire sinoptica 1008
10.7.2. Principii metodologice 1009
10.7.3. Aplicatii diverse 1010
10.7.3.1. Genetica inversa 1011
10.7.3.2. Amprenta DNA 1013
10.8. Metoda evaluarii polimorfismului lungimii fragmentului amplificat (AFLP) 1014
10.8.1. Privire sinoptica 1014
10.8.2. Principii metodologice 1015
10.8.3. Aplicatii generale 1017
Referinte bibliografice (selective) 1017

11. RECOMBINAREA GENICA NATURALA SI MEDIATA BIOTEHNOLOGIC 1021
11.1. Consideratii generale 1021
11.2. Recombinarea genica naturala 1022
11.2.1. Privire sinoptica 1022
11.2.2. Recombinarea genica la virusuri 1022
11.2.3. Recombinarea genica la procariote 1023
11.2.3.1. Transformarea 1024
11.2.3.2. Conjugarea 1027
11.2.3.3. Sexductia 1029
11.2.3.4. Transductia 1030
11.2.4. Recombinarea genica la eucariote 1031
11.3. Recombinarea genica mediata biotehnologic 1035
11.3.1. Privire sinoptica 1035
11.3.2. Mijloace operatoare pentru DNA recombinant 1036
11.3.2.1. Enzime de restrictie si modificatie 1036
11.3.2.2. Enzime de restrictie 1038
11.3.2.3. Enzime de modificatie 1042
11.3.3. Enzime din grupa DNA polimerazelor 1042
11.3.3.1. DNA polimeraze-DNA dependente 1043
11.3.3.2. DNA polimeraze-RNA dependente 1043
11.3.4. Enzime din grupa DNA ligazelor 1044
11.4. Strategia obtinerii DNA recombinant 1045
11.4.1. Principii generale 1045
11.4.2. Conceptul de vector 1046
11.4.2.1. Plasmide 1046
11.4.2.2. Bacteriofagi 1049
11.4.2.3. Cosmide 1051
11.4.3. Conceptul de pasager 1051
11.4.4. Formarea moleculelor de DNA recombinant 1053
11.4.5. Clonarea DNA recombinant 1055
11.5. Recombinarea genica la interfata cu xenobiochimia 1057
11.5.1. Date comparative – atribute xenobiochimice 1057
11.5.2. Recombinarea genica si sinteza proteinelor 1058
Referinte bibliografice (selective) 1061

12. APLICATII ALE BIOCHIMIEI SI BIOLOGIEI MOLECULARE 1065
12.1. Consideratii generale 1065
12.2. Aplicatii cu specific biotehnologic 1066
12.2.1. Biotehnologiile – cadrul sinoptic 1067
12.2.1.1. Aspecte interdisciplinare 1067
12.2.1.2. Interconexiuni ale biotehnologiilor 1068
12.2.2. Aplicatii de interes alimentar 1069
12.2.2.1. Enzime cu atribute de aditivi alimentari 1069
12.2.2.1.1. Enzimele in biochimie 1069
12.2.2.1.2. Enzimele in biotehnologia alimentara 1072
12.2.2.2. Obtinerea de aditivi enzimatici microbiologici 1073
12.2.2.3. Obtinerea de aditivi enzimatici biochimici 1074
12.2.2.4. Obtinerea de preparate enzimatice 1074
12.2.2.5. Investigatii asupra unor sisteme enzimatice in situ 1076
12.2.3. Aplicatii de interes farmaceutic 1077
12.2.3.1. Obtinerea de hormoni 1077
12.2.3.1.1. Somatostatina 1077
12.2.3.1.2. Insulina 1078
12.2.3.1.3. Hormonul somatotrop 1079
12.2.3.2. Obtinerea de mediatori chimici pentru raspunsul imun 1080
12.2.3.2.1. Interferonii 1080
12.2.3.2.2. Interleukinele 1082
12.2.4. Aplicatii in biologia vegetala si animala 1084
12.2.4.1. Aspecte conceptuale privind biodiversitatea 1084
12.2.4.2. Aplicatii cu referiri la plante 1084
12.2.4.3. Aplicatii cu referiri la animale 1088
12.2.5. Aplicatii de interes agrobiologic 1091
12.2.5.1. Privire sinoptica 1091
12.2.5.2. Transgeneza: de la concept la aplicatii 1092
12.2.5.2.1. Metode generale de transfer 1092
12.2.5.2.2. Etapele transgenezei 1093
12.2.5.3. Organisme modificate genetic 1094
12.2.5.3.1. Aspecte din agricultura 1094
12.2.5.3.2. Aspecte din zoocultura 1096
12.2.5.4. Transgenicitatea si ambientul 1097
12.2.5.5. Probleme ale agriculturii sustenabile 1100
12.2.6. Cisgeneza si transgeneza 1100
12.2.6.1. Aspecte conexe 1100
12.2.6.2. Specificul proceselor 1101
12.2.6.3. Modul de operare – etape 1102
12.3. Aplicatii cu specific biomedical 1102
12.3.1. Cadrul sinoptic 1102
12.3.2. Explorarea nivelelor de filiatie 1103
12.3.3. Problema diagnosticului in eredopatologie 1104
12.3.3.1. Diagnosticul prenatal 1105
12.3.3.2. Diagnosticul postnatal 1105
12.3.4. Detectarea infectiilor 1106
12.3.5. Obtinerea vaccinurilor 1106
12.3.6. Terapia genica 1108
12.3.7. Investigatii in medicina legala 1111
12.3.8. Cartarea genomului uman 1112
Referinte bibliografice (selective) 1115

13. APLICATII ALE XENOBIOCHIMIEI SI BIOLOGIEI MOLECULARE 1119
13.1. Consideratii generale 1119
13.2. Aplicatii de interes alimentar si farmaceutic 1121
13.2.1. Xenobiotice de interes alimentar 1121
13.2.1.1.Aditivi alimentari 1122
13.2.1.2. Poluanti chimici alimentari 1124
13.2.1.3. Reactii adverse cu specific xenobiotic 1126
13.2.2. Xenobiotice de interes farmaceutic 1128
13.2.2.1. Medicamente chimioterapice 1128
13.2.2.2. Chimioterapice citostatice 1129
13.3. Aplicatii de interes patobiochimic si chimioterapic 1130
13.3.1. Xenobiotice alimentare in carcinogeneza chimica 1130
13.3.1.1. Aspecte generale 1130
13.3.1.2. Particularitati ale carcinogenezei chimice in relatie cu DNA 1130
13.3.1.3. Specificul structural al unor compusi organici policiclici si ioni metalici 1132
13.3.1.4. Aducti ai DNA cu compusi policiclici si cu ioni metalici 1137
13.3.2. Xenobiotice farmaceutice in chimioterapia citostatica 1142
13.3.2.1. Aspecte generale 1142
13.3.2.2. Particularitati ale chimioterapiei citostatice in relatie cu DNA 1142
13.3.2.3. Specificul structural al unor citostatice 1145
13.3.2.4. Aducti ai DNA cu unele citostatice 1146
13.3.2.5. Detectarea aductilor DNA 1151
Referinte bibliografice (selective) 1153

14. COMPUSI HETEROCICLICI IN BIOCHIMIE SI XENOBIOCHIMIE – GENERALITATI 1157
14.1. Consideratii generale 1157
14.2. Clasificarea compusilor heterociclici 1158
14.3. Nomenclatura heterociclilor 1159
14.4. Heterociclii in biochimie 1163
14.4.1. Heterociclii specifici biomoleculelor organice 1163
14.4.2. Heterociclii specifici unor efectori biochimici 1168
14.5. Heterociclii in xenobiochimie 1177
Referinte bibliografice (selective) 1182

Addenda 1185

Index de subiecte 1207