Despre minciuna

CUVANT INAINTE

A scrie analitic pe orice subiect implica un risc enorm. Cititorii se pot lega de anumite cuvinte, fraze, exprimari. Risti sa-ti fie criticat stilul si firul rosu al scrierii. Bizar, dar risti ca textul sa-ti fie repudiat inca de la citirea primelor randuri. Inclusiv aceasta carte prezinta un astfel de risc.

Minciuna este tratata fie academic (Paul Ekman) sau teologic (fericitul Augustin), fie filosofic-moral (Sam Harris), psihoterapeutic (Yalom) sau psihologic-psihiatric-teologica (Scott-Peck). In orice caz, gasesti puncte de vedere comune sau chiar uimitoare (in special la Scott-Peck). Ca psihiatru, Scott-Peck aduce in fata ochilor latura spirituala, teologica a efectelor minciunii si pune accent pe mantuire. N-ai zice ca e ceva firesc. Dar este firesc, atata vreme cat atinge sufletele milioanelor de cititori care ii downloadeaza cartea de pe diferite site-uri.

Cartea mea este la fel de periculoasa ca a lui Scott-Peck, „Psihologia minciunii”. Poate nu la fel de concisa si cu mesaj clar in permanenta, dar ancorata puternic in stilul analitic. Imi place sa analizez de la distanta ceea ce observ. Si sa reflectez, cumva integrativ, modul in care putem intelege un fenomen precum minciuna. E dificil sa scrii despre minciuna intr-o tara in care progresul este aproape mimetic. Cei care incearca sa urce pe scara ierarhica a valorilor stiu cel mai bine cat de greu este. Trebuie sa faci fata unor conditii dure de triere sociala si, si mai mult, sa faci si fata schemelor si mastilor raului.

Tind sa cred ca minciuna reflecta o schema despre viata. Dar nu una universala, cat una ancorata in acel tip de emotie care genereaza contextul. Sau, contextul solicita un anumit tip de emotie ce implica minciuna. In ambele cazuri, minciuna este construita pe un tip de emotie. De exemplu, minciuna aferenta emotiei anxietatii este o minciuna naturala, defensiva, care cucereste prin compensare. Daca ai fost un copil abuzat emotional si psihologic, dar si batut fizic in copilarie si adolescenta, minciuna – cand se va ivi – va purta atat amprenta furiei, cat si pe cea a angoasei. Sunt convins ca pentru o parte dintre voi nu spun lucruri noi. Ce vreau sa subliniez este puterea mizei care motiveaza un comportament mincinos. In spatele mizei se afla intotdeauna un card de stari sufletesti fie limpezi ca apa din Marea Egee, fie putrezi ca merele din cazanul cu borhot. Ca profil de baza, minciuna este un mix de limpede-putred care asezoneaza diferite tipuri de emotii, in functie de context, conjunctura, situatie.

In alt perimetru, minciuna agresivului implica agresivitatea, dar si mania (furia), dorinta de a eluda legea sau normele sociale, deficite neuronale sau neuro-hormonale etc. Miza reusitei este atat de puternica incat minciuna ia forma fie a omisiunii, fie a comisiunii. Minciuna agresivului implica expresia zambetului lasciv, de domnisoara sau femela care incurca planurile si care este dispusa sa riste si sa joace cu cartile pe fata.

Mincinosul pasiv-agresiv devine mototol cand simte ca a pierdut teren, dar si hipomaniacal cand simte ca trebuie sa dovedeasca ceva in discurs.

Faptul ca am ales sa scriu despre minciuna nu este aleator. Scriu despre minciuna pentru ca vreau sa contribui la o viata mai buna pentru semenii mei. Stiu ca daca nu reusesti sa o identifici, iti va fi dificil sa o probezi. Este important sa traiesti cat mai curat, dar si sa fi trecut prin perioade in care ai mintit. Minciuna nu poate fi inteleasa de la un amfiteatru virtual de unde se dau lectii de morala si etica. Dar o minciuna morala poate fi inteleasa daca intelegi ca minciuna este una dintre fantomele din creier („Fantomele din creier” este una din cartile lui V.S. Ramachandran scrisa impreuna cu Sandra Blakeslee). Adica una din realitatile construite pe baza unor emotii, in sensul in care „creierul meu a construit experienta emotiei” (Feldman Barrett, 2017, p. 15).

In cazul minciunii, toate cazurile in care am fost nevoiti sa mintim au condus la a experimenta anumite emotii: frica, teama, furie, razbunare, neputinta, umilire, incompetenta, slabiciune, inadaptare, agresivitate. Acest complex de emotii se cristalizeaza in timp sub forma unor nuclei centrali care ne directioneaza actiunile intr-o directie anume. Acest gen de minciuna, de exemplu, va duce atat la un comportament submisiv in cuplu, dar si la unul de „ratoire”. Pentru ca minciuna construita emotional din frici, furii, neputinte, umiliri, agresiuni se va exprima fie prin mecanisme de aparare (defensive), fie prin cele de adaptare (coping). In ambele cazuri, emotia este construita din felul in care creierul nostru, prin mediu, a decis sa-si realizeze designul propriu de exprimare comportamentala.

Autorul
20 octombrie 2020
Bucuresti

CUPRINS

Cuvant introductiv / 9

I. Ratiuni sociale
1. Minciuna si hormonii (ne)sinceritatii / 15
2. Minciuna in agora relatiei / 16
3. Minciuna si emotia / 17
4. „Vointa minciunii”: floarea filosofala / 18
5. Minciuna si contextul / 19
6. Minciuna are caracter fluid / 20
7. Minciuna: intre aparare si atac / 21
8. Minciuna si Rostul Celuilalt / 24
9. Minciuna si integritatea / 25
10. Ce se intampla cu promisiunea minciunii care nu se onoreaza? /2 6
11. Evolutia minciunii pe fond agresiv / 28
12. Minciuna si sanatatea mentala / 30
13. Minciuna si morala / 31
14. Implicatiile minciunii in a deveni / 32
15. Adevar sau minciuna? / 34
16. Profilul psiho-social al minciunii maligne/ 38
17. Minciuna ca mecanism de supracompensare / 45
18. Minciuna ca efect de eludare prin supraaglomerare / 47
19. Minciuna ca si compromitere de sine / 49

II. Ratiuni psihanalitice
20. Cauzalitatea din continutul minciunii / 53
21. Minciuna si psihanaliza / 54
22. Minciuna si autoamagirea / 55
23. Autosabotarea este o forma perversa a anxietatii si a minciunii / 56
24. Minciuna si ambivalenta afectiva / 57
25. Minciuna si nevrozele versus psihozele / 59
26. Minciuna ca stereotip / 61

III. Ratiuni spirituale
27. Minciuna si religia / 65
28. Prim-caracterul minciunii / 66
29. Minciuna si „starea de adevar” / 67
30. Minciuna si devianta / 68

IV. Ratiuni etice
31. Etica minciunii / 71

V. Ratiuni criminologic-judiciare
32. Minciuna si anxietatea severa in context criminologic / judiciar / forensic / 75

Referinte bibliografice / 79

DESPRE AUTOR

ALIN LES este doctor in psihologie criminologica la Universitatea din Bucuresti si profesor universitar asociat la Universitatea din Pitesti, unde preda „Psihologie judiciara si criminologica”. Specializat in criminologie, analiza psiho-comportamentala si detectia minciunii, autorul este promotorul psihologiei criminologice in Romania. Alin Les este cunoscut pentru bazele stiintifice de studiu ale sexualitatii normale si a agresorilor sexuali violatori in Romania prin intermediul fantasmelor sexuale, cat si pentru Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS).