Dhammapada. Temelia legii. Invataturile lui Buddha

Traducere de Amita Bhose

FRAGMENT DIN „INTRODUCERE”, DE AMITA BHOSE:

Ori de cate ori m-am referit la Buddha, mi-am adus aminte de o poezie a lui Tagore, in care marele nostru poet si marele adorator al Inteleptului a relatat o legenda buddhista, poezie pe care am citit-o in manualul meu de clasa a V-a.

Intr-o dimineata de iarna, cand nicaieri nu se vedea nici un fir de floare, un gradinar zari un lotus care inflorise prin cine stie ce minune. Omul a alergat la rege ca sa-i vanda floarea.

Regele, care tocmai iesise in intampinarea lui Buddha, s-a bucurat sa gaseasca o ofranda atat de potrivita, chiar neasteptata. Dar se afla si un bogatas care avea acelasi gand. In timp ce ei doi se disputau, fiecare oferindu-i gradinarului cate o suma incredibila, el s-a razgandit.

– Ce-ar fi sa-i vand floarea chiar lui Buddha, ca sa castig si mai mult! si-a zis el.

Ajungand in parc, l-a vazut pe Iluminat asezat sub un copac. Era fericirea intruchipata. Uitand de bani, omul a pus lotusul la picioarele Inteleptului.

– Ce vrei, baiatule? l-a intrebat Buddha cu nemarginita-i compasiune.

– Doar binecuvantarea ta, Maiestre! i-a raspuns gradinarul.

Cat l-am invidiat pe acel personaj din poveste. Nici nu pot sa-mi imaginez ce au simtit oamenii de acum 2500 de ani cand ei l-au vazut si l-au auzit pe Buddha.

Invataturile marelui Intelept au circulat multa vreme pe cale orala; au fost inregistrate in scris mult mai tarziu, probabil in mileniul care a urmat. Colectia sfaturilor lui Buddha, insirate in poezii scurte, exista in limba pali – limba veche indiana folosita in canoanele buddhiste, precum si in tibetana si chineza. Poarta titlul Dhammapada. Dhamma provine din cuvantul sanscrit dharma – lege, religie, dreptate etc. Si pada are multiple sensuri – cale, temelie, vers. Astfel, titlul poate fi tradus ca „Temelia legii„, „Calea dreptatii„ sau „Rostirea religioasa„. Versiunea indiana a textului are 423 de distihuri, aranjate tematic in 26 de capitole.

Au fost enuntate pareri ca unele versuri puteau sa fie adaugate ulterior de alte persoane. Daca lucrarea pastreaza si transmite spiritul buddhist, este inutil sa ne ocupam de polemici.

Filosoful indian Sarvepalli Radhakrishnan se refera la o anecdota. Odata, un om arogant si-a permis sa i se adreseze lui Buddha intr-un mod jignitor. Cu zambetul pe buze, Profetul i-a raspuns: „Imi pare rau ca am pierdut un prieten.„

Ideea apare intr-o poezie din Dhammapada: „Supararea trebuie supusa calmului; raul trebuie supus binelui. Zgarcitul trebuie tratat cu generozitate, mincinosul, cu adevar„.

In cantul XV dedicat Fericirii, se spune: „Sa nu uram pe nimeni, chiar daca traim intre oameni care ne urasc. Asa vom fi fericiti.„

Se explica mai departe: „Nu este focul mai cumplit decat patima; nu este raul mai puternic decat ura. Egoismul este tristetea cea mai mare; linistea este fericirea cea mai profunda.„

Primul cant ne invata: „Niciodata nu vei scapa de ura, daca tot mereu te gandesti – acela m-a injurat, acesta m-a batut, el m-a intrecut sau el mi-a furat bunurile. Niciodata nu te va chinui ura, daca nu te gandesti la cei care ti-au facut rau.„

Sfaturile lui Buddha au fost indreptate spre eforturile omului individual pentru a se ajuta singur, fara sa astepte sa fie ajutat de oameni sau zei.

„Gandurile tale rele iti fac mai rau – zice Buddha – decat ti-ar face un dusman. Gandurile tale bune te-ar ajuta mai mult decat te-ar ajuta parintii tai sau orice alta ruda.„

Invataturile lui Buddha au fost formulate in cuvinte simple, transparente. Ele au subliniat eticul mai mult decat metafizicul. Aceasta latura a gandirii Inteleptului marcheaza importanta momentului Buddha in spiritualitatea indiana. El a descatusat pe omul simplu de la ritualele inutile si a eliberat pe intelectual de la polemici nefolositoare.

„Daca un singur cuvant iti aduce linistea – afirma Buddha – el este preferabil unei mii de cuvinte rostite fara nici o noima. Stapaneste-te pe tine si vei fi superior cuceritorilor lumii.„

Intre rigoarea ritualistica a religiei brahmanice si cultul hedonic sustinut de filosofia materialista indiana „lokayata„, religia buddhista a stabilit o cale de mijloc, un ideal al vietii cumpatate.

FRAGMENTE DIN „DHAMMAPADA„:

Un intelept te mustra, te indreapta si nu te lasa sa faci cele necuviincioase. De aceea el place oamenilor corecti si nu place celor incorecti.

Nu-ti minimaliza realizarile! Nu invidia realizarile altora!

Prostul isi face un dusman din el insusi.

Asa cum cei care sapa un canal dirijeaza cursul apei, asa cum fierarul indoaie sageti, asa cum tamplarul da forme bucatilor de lemn dupa plac, tot asa inteleptii isi dirijeaza gandurile.