Influenta schimbarilor climatice asupra Romaniei. Impact economic si masuri de prevenire la nivel regional

DESPRE CARTE

Lucrarea de fata a fost realizata in perioada 2009-2016 in cadrul oferit de Academia Romana prin Scoala Doctorala SCOSAAR – Departamentul de Stiinte Economice, Sociale si Juridice, sub indrumarea prof.univ.dr. Valentina Vasile. Materialul cuprinde o prima parte teoretica consistenta, urmata de cateva analize aplicate domeniului adaptarii si prevenirii schimbarilor climatice, ale caror rezultate vor putea fi ulterior integrate in cercetari dedicate aprofundarii unor coordonate apartinand acestui domeniu.

Lucrarea este primul studiu care analizeaza, in context national si european, consistenta celor doua documente emblematice pentru alinierea Romaniei la tintele formulate de UE pentru 2030, in orizontul anului 2050: SNSC-CRESC si PNASC 2016-2020 si schiteaza, pe baza unor analize economice specifice, un set de propuneri si recomandari care sa poata fi luate in calcul, inclusiv, cu ocazia primei revizuiri a continutului Strategiei CRESC si/sau a PNASC.

Andreea Constantinescu

CUPRINS

Abrevieri si acronime 9
Lista figurilor 13
Lista graficelor 13
Lista tabelelor 15
Lista anexelor 17

Introducere 19

I. Dinamica schimbarilor climatice 38
I.1. Definitii, teorii si delimitari conceptuale 38
I.1.1. Definitii ale conceptelor de baza din domeniul schimbarilor climatice 39
I.1.2. Teorii ale schimbarilor climatice 40
I.1.3. Abordari si contributii economice in domeniul prevenirii schimbarilor climatice 43
I.1.4. Importanta notiunii de rezilienta in prevenirea schimbarilor climatice, alaturi de notiunile de vulnerabilitate, adaptare si atenuare 45
I.1.5. Delimitari conceptuale 49
I.2. Factori si cauze majore ale schimbarilor climatice 55
I.3. Scenarii, prognoze si riscuri asociate schimbarilor climatice 59
I.3.1. Scenarii si modele ale schimbarilor climatice 61
I.3.2. Riscul si hazardul climatic 62

II. Analiza emisiilor GES. Evolutii si prognoze 66
II.1. Contributia emisiilor de gaze cu efect de sera la schimbarile climatice 66
II.2. Evolutia emisiilor GES pe plan mondial 67
II.2.1. Contributia Romaniei la emisiile GES 69
II.2.2. Situatia comparativa a contributiei Romaniei la emisiile GES 72
II.3. Prognoza privind evolutia emisiilor GES 78

III. Impactul schimbarilor climatice, cu o privire speciala asupra Romaniei 82
III.1. Consecinte ale schimbarilor climatice 84
III.1.1. Consecinte globale ale schimbarilor climatice 84
III.1.2. Consecinte regionale ale schimbarilor climatice 88
III.1.3. Consecinte locale ale schimbarilor climatice in Romania 89
III.2. Impactul schimbarilor climatice asupra mediului in Romania 92
III.2.1. Conditii specifice de manifestare a schimbarilor climatice in Romania 93
III.2.2. Impactul schimbarilor climatice asupra padurilor 97
III.2.3. Impactul schimbarilor climatice asupra apelor 103
III.2.4. Impactul schimbarilor climatice asupra biodiversitatii 106
III.2.5. Pastrarea calitatii factorilor de mediu 109
III.2.6. Indicatori ai calitatii factorilor de mediu 112
III.3. Impactul economic al schimbarilor climatice 115
III.3.1. Cele mai expuse sectoare ale economiei nationale la schimbari climatice 117
III.3.2. Valoarea economica a serviciilor ecosistemice 129
III.3.3. Stabilirea costurilor schimbarilor climatice 132
III.3.4. Costuri generate de manifestari ale schimbarilor climatice in Romania 136
III.4. Impactul social al schimbarilor climatice 140
III.4.1. Epuizarea resurselor si sporul demografic pe fondul schimbarilor climatice 142
III.4.2. Aspecte sociale ale impactului economic al schimbarilor climatice 147
III.4.3. Implicatii vizand Responsabilitatea Sociala a Intreprinderii 152
III.4.4. Educatia privind consecintele schimbarilor climatice 153
III.4.5. Cuantificarea vulnerabilitatii la schimbari climatice a Romaniei 155

IV. Politici si strategii pentru prevenirea schimbarilor climatice in UE 159
IV.1. Istoricul si evolutia obiectivelor politicilor privind schimbarile climatice 160
IV.1.1. Istoricul politicilor de prevenire a schimbarilor climatice in UE 160
IV.1.2. Evolutia obiectivelor UE privind schimbarile climatice 164
IV.1.3. Evaluarea si monitorizarea politicilor de mediu in cadrul UE 167
IV.2. Politica de prevenire a schimbarilor climatice. Interactiuni cu alte politici ale UE si structura costurilor implicate 170
IV.2.1. Relatia dintre masurile de atenuare si cele de adaptare la schimbarile climatice 171
IV.2.2. Prevenirea schimbarilor climatice in sprijinul dezvoltarii durabile 176
IV.2.3. Prevenirea schimbarilor climatice in relatie cu aplicarea inovarii tehnologice si cerintele eficientei energetice 178
IV.2.4. Costurile aplicarii masurilor de prevenire a schimbarilor climatice 181
IV.3. Sursele regenerabile de energie si impulsionarea economiei verzi si circulare 185
IV.4. Instrumente economice si financiare la dispozitia politicilor de prevenire a schimbarilor climatice 190
IV.4.1. Istoricul si reglementarea certificarii energiei produse din surse regenerabile 192
IV.4.2. Comparatii privind subventionarea energiei regenerabile prin Certificate Verzi in diferite tari 194
IV.4.3. Aplicarea sistemului Certificatelor Albe in Europa 197
IV.4.4. Destinatia Certificatelor de emisii 200
IV.4.5. Instrumente financiare dedicate schimbarilor climatice 205

V. Politici si strategii pentru prevenirea schimbarilor climatice in Romania 214
V.1. Implementarea politicilor schimbarilor climatice in Romania 215
V.1.1. Gradul de simetrie a strategiilor nationale cu cele existente in UE 217
V.1.2. PNASC 2016-2020 – evolutie in context european si analiza critica 219
V.2. Politicile prevenirii schimbarilor climatice in Romania 230
V.2.1. Politica atenuarii schimbarilor climatice in Romania 231
V.2.2. Principalele strategii de adaptare la schimbarile climatice din Romania 235
V.2.3. Monitorizarea si evaluarea strategiilor de adaptare 237
V.3. Evolutia energiei din surse regenerabile in Romania 240
V.4. Instrumente economice pentru prevenirea schimbarilor climatice in Romania 249
V.4.1. Reglementarea Certificatelor Verzi in Romania 249
V.4.2. Piata Certificatelor Verzi din Romania 252
V.4.3. Controverse privind subventionarea energiei regenerabile 257
V.4.4. Analiza participarii Romaniei pe piata certificatelor de emisii 260
V.5. Instrumente financiare pentru prevenirea schimbarilor climatice in Romania 264
V.6. Analiza eficientei instrumentelor economice dedicate prevenirii schimbarilor climatice in Romania 267

VI. Analiza costurilor si beneficiilor masurilor de prevenire a schimbarilor climatice adoptate in Romania 271
VI.1. Coordonatele strategice ale Planului National de Actiune pentru Schimbari Climatice 2016-2020 271
VI.2. Analiza Cost-Beneficiu a PNASC 2016-2020 272
VI.2.1. Obiectivele si metodologia ACB 272
VI.2.2. Analiza financiara – Investitii prevazute in PNASC pentru prevenirea efectelor schimbarilor climatice in Romania 276
VI.2.3. Analiza financiara – Costurile masurilor prevazute in PNASC pentru prevenirea efectelor schimbarilor climatice in Romania 281
VI.2.4. Analiza economica – Beneficiile masurilor prevazute in PNASC pentru prevenirea efectelor schimbarilor climatice in Romania 284
VI.2.5. Analiza de risc si de senzitivitate 287
VI.2.6. Concluziile Analizei Cost Beneficiu pentru PNASC 292
VI.3. Costul masurilor de prevenire a efectelor schimbarilor climatice in Romania 294
VI.3.1. Costul masurilor propuse pentru reducerea emisiilor GES 297
VI.3.2. Costul masurilor de adaptare propuse in PNASC 2012-2020 298

VII. Propuneri si recomandari in completarea si imbunatatirea masurilor de prevenire a schimbarilor climatice in Romania 302
VII.1. Posibilitatea eficientizarii masurilor de prevenire a schimbarilor climatice in Romania 303
VII.1.1. Cresterea eficientei masurilor de atenuare 303
VII.1.2. Eficientizarea masurilor de adaptare la schimbarile climatice 304
VII.2. Propuneri desprinse din Analiza Cost-Beneficiu a PNASC 2016-2020 307
VII.3. Contributia personala la tematica schimbarilor climatice 316

Concluzii generale 319
Bibliografie 327
Anexe 357
Glosar de termeni 418

INTRODUCERE (fragment)

Ca in orice cercetare, baza teoretica fundamentata prin concluzii anterioare, trebuie sa constituie o premisa pentru continuarea cercetarii problematicii, in cazul nostru, cea a schimbarilor climatice. Aceasta are nevoie de cat mai multe analize economice si aplicatii care sa-i ateste sau sa-i respinga valabilitatea. De aceea, lucrarea de fata cuprinde, pe langa partea teoretica indispensabila, cateva analize aplicate domeniului prevenirii schimbarilor climatice, ale caror rezultate sa poata fi integrate, ulterior, in cercetari care isi vor stabili printre obiective analiza aprofundata a unor coordonate apartinand acestui domeniu.

In context, cercetarea influentei schimbarilor climatice si a impactului economic al acestora nu poate decat sustine implementarea cu succes a masurilor de atenuare si adaptare la schimbari climatice prevazute in Strategia CRESC si PNASC 2016-2020, precum si, eventual, completarea si imbunatatirea acestora. Acest lucru devine cu atat mai stringent cu cat amenintarile schimbarilor climatice au devenit tot mai prezente in Romania, cu precadere, prin cresterea perioadelor secetoase, a temperaturilor si accentuarea, la intervale de timp tot mai dese, a evenimentelor meteorologice extreme. De asemenea, aplicarea masurilor de prevenire a schimbarilor climatice la nivel regional a devenit urgenta din cauza secetelor accentuate si a furtunilor violente inregistrate in Romania, ceea ce a condus la scaderea drastica a resurselor de apa (la 30% din cele ale unui an normal) sau la inundatii, deseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale (Acad. Romana, 2015).

De asemenea, trebuie sa subliniem faptul ca preocuparea constanta a unor cercetatori din cadrul INCE pentru imbunatatirea conexiunilor dintre zonele cele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate din Romania si facilitarea propagarii efectelor benefice ale dezvoltarii durabile asupra intregului teritoriu, a constituit un impuls suplimentar pentru cercetarea de fata. Aceasta, avand in vedere faptul ca efectele negative ale schimbarilor climatice au un potential semnificativ de accentuare a decalajului regional.

Avand in vedere acest context de cercetare particular, consideram ca lucrarea de fata este importanta pentru ca, pe de o parte este, dupa stiinta noastra, primul studiu care analizeaza, in context european, consistenta celor doua documente emblematice pentru alinierea Romaniei la tintele formulate de UE pentru 2030, in orizontul anului 2050: Strategia nationala privind schimbarile climatice si crestere economica bazata pe emisii reduse de carbon – CRESC si Planul national de actiune 2016-2020 privind schimbarile climatice – PNASC si, pe de alta parte, incearca pe baza unor analize economice sa argumenteze un set de propuneri si recomandari care sa poata fi luate in calcul, inclusiv, cu ocazia primei revizuiri a continutului Strategiei CRESC si/sau a PNASC, documente programatice care se afla in stadiul de avizare externa.

Dupa parcurgerea unui deceniu si jumatate din secolul XXI, putem consemna faptul ca analistii care identificau ca tendinta globala potentarea unor crize majore, din pacate, au anticipat corect. Conform unor analize sintetice recente, pe „lista scurta” a celor mai alarmante scenarii privind pericolele cu care este foarte probabil ca omenirea sa se confrunte pana la mijlocul secolului nostru se afla, alaturi de razboiul cibernetic sau chiar nuclear, iminenta confruntarii cu efectele dezastruoase ale schimbarilor climatice.

Cu toate acestea, lucrarea de fata nu isi propune sa intretina teama generata de efectele schimbarilor climatice, care a fost alimentata de concluzii catastrofice, survenite in urma unor analize predictive efectuate pe baza metodei scenariilor. Din contra, pozitia noastra de principiu este aceea ca amenintarile climatice, in special, cele la adresa regiunilor Romaniei, pot reprezenta si o oportunitate pentru responsabilizarea tuturor institutiilor care se ocupa de identificarea, corelarea si interpretarea tendintelor globale, asa cum rezulta acestea din impactul estimat in diverse scenarii. In acest sens, institutiile, precum si toti factorii interesati in prevenirea efectelor schimbarilor climatice, vor trebui sa-si intareasca in permanenta capacitatea de a face fata cat mai bine situatiei, prin aplicarea urgenta a tuturor masurilor necesare.

Avand in vedere faptul ca in ultimii ani se constata accelerarea schimbarilor climatice, acestea ar putea sa forteze, pana in 2050, in jur de 200 de milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.

De asemenea, dilatarea termica a apei si topirea calotei glaciare si a ghetarilor, ar putea duce la inundatii catastrofale, care sa distruga orasele de coasta. Alaturi de acestea, schimbarile climatice vor duce la diminuarea recoltelor, ceea ce va insemna infometarea a peste 20 de milioane de locuitori din Asia, Africa si America de Sud. Totodata, cresterea temperaturilor, a precipitatiilor si a umiditatii la nivel global vor facilita raspandirea insectelor purtatoare de boli contagioase, care vor conduce la declansarea unor adevarate pandemii.

Din acest tablou, extrem de succint, putem desprinde totusi concluzia ca presiunea schimbarilor climatice va fi cu atat mai mare asupra statelor slab dezvoltate, cum este si cazul Romaniei.

Astfel, pe fondul tendintei demografice, migratiei, ratei saraciei si a coruptiei din tara noastra, schimbarile climatice se inscriu intre riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale, fapt ce obliga la abordarea acestora in mod conjugat, inter si multidisciplinar. De aceea studiile din aceasta arie tematica depasesc simplul nivel al problematizarii pentru a se inscrie pe directii de cercetare in care componenta schimbarilor climatice nu mai este analizata separat, ci in raport cu intregul mediu economico-social romanesc.

Importanta si relevanta tuturor acestor aspecte sporeste considerabil daca avem in vedere faptul ca schimbarile climatice pot conduce nu doar la deteriorarea ireversibila a ecosistemelor si a conditiilor de trai – trimitand astfel umanitatea inapoi in timp – ci si la escaladarea conflictelor geopolitice. Avand un asemenea potential de risc pentru pacea, solidaritatea si coeziunea umana la scara intregii Planete, schimbarile climatice necesita o abordare pe cat de documentata, pe atat de riguroasa. Aceasta trebuie sa contina o viziune clara; sa faca apel la concepte relevante, sa se bazeze pe principii coerente si sa beneficieze de aportul unor instrumente corespunzatoare magnitudinii amenintarilor schimbarilor climatice.