Jocul de-a vacanta /Chutir khela. Editie bilingva bengali-romana.

Traducere in bengali de Amita Bhose.

Premiera scenica si radiofonica – 1969, Calcutta.

Publicat in volum in 1970- Calcutta.

CUVANT INAINTE

Nascut in 1907, in Orasul cu salcami, Braila, Josef Hechter, viitorul Mihail Sebastian va urma dreptul la Bucuresti si la Paris, lucrand ca secretar al unei case de avocatura dar si ca avocat pledant. Mihai Sebastian va scrie si pentru Cuvantul, la invitatia lui Nae Ionescu. Cronicar literar si muzical pentru L’independance roumaine, Vremea, Viata romaneasca, Rampa, a lucrat la prima sa piesa de teatru, Jocul de-a vacanta in 1936, cu intermitente, la Sinaia, Breaza si chiar in vila de la Lacu Rosu, unde se petrece actiunea. Piesa e jucata in 1938 iar in 1944 este reprezentata Steaua fara nume, sub numele Victor Mincu, Sebastian fiind interzis ca jurnalist si retragandu-i-se dreptul de a profesa ca avocat in 1940, deoarece era evreu. In 1945 moare intr-un accident de automobil, la numai 38 de ani. Aceasta ar fi, pe scurt, viata celui ce cerea vietii „doar putina liniste, o femeie, carti si o casa curata”.

Paradoxal ori nu, aceasta prima piesa a lui Sebastian, „Jocul de-a vacanta”, ii transpune in pagini visul vietii: „putina liniste, o femeie, carti si o casa curata”. O piesa a visului, poetica, seducatoare. Aparent o piesa de atmosfera, Jocul de-a vacanta este, de fapt o piesa despre libertatea interioara, asa cum semnala prefatatorul editiei din 1965, Mircea Tomus. „Viata se desfasoara destul de amanuntit pentru a fi cunoscuta, dar destul de ascunsa pentru a-si pastra misterul”, noteaza acesta. Cand a fost jucata in 1938, piesa, considerata o „comedie romantica”, in realitate fiind incarcata de multa amaraciune, amaraciunea trezirii din vis, s-a bucurat de un mare succes de public. In timp a cunoscut alte reprezentatii, ecranizari.

Intr-un alt capat de lume, in 1969, Jocul de-a vacanta era jucata pe scena Companiei teatrale Panchamitram, in Calcutta. Tot in acest an a fost si radiodifuzata. Talmacirea / adaptarea in bengali fusese realizata de Didi – Amita Bhose, pe atunci Ray. Presa romaneasca salutase cu entuziasm acest eveniment, in revista Teatru din 10 octombrie 1969, dupa ecourile presei indiene. Un an mai tarziu, Jocul de-a vacanta aparea in volum, tot la Calcutta. Steaua fara nume fusese jucata in 1965, adaptata tot de Didi – Amita Bhose – si radiodifuzata in 1967.

Despre „Jocul de-a vacanta” reprezentat la Calcutta, revista Teatru noteaza, in octombrie 1969: „Presa a relevat ca „atmosfera poetica si dialogul intelectual, atat de tipice lui Sebastian, au fost restituite in intreaga lor splendoare prin adaptarea doamnei Ray”. S-a scos in evidenta, fapt surprinzator, poate, ca atmosfera piesei aminteste adesea dramaturgia lui Rabindranath Tagore. Sunil Banerjee, interpretul lui Stefan (si in acelasi timp regizorul spectacolului) a atribuit rolului „elocventa interiorizarii”, iar Mamata Chaterjee (Corina) a investit personajul cu „vivacitate si stralucirea tineretii”. Prin maiestria cu care au fost realizate portretele scenice ale acestor doi eroi, succesul spectacolului – spun cronicile – a fost pe deplin asigurat.”

Mihail Sebastian insa nu a mai trait ca sa vada ca a trecut examenul. „Am terminat (piesa de teatru – n.n) scria el in jurnal, in august 1936. Cui sa telegrafiez, ca in anul I „Trecut examenul, sunt fericit”? Dar am trecut oare examenul? Voi vedea mai tarziu”.

La 50 de ani de la aparitia in volum la Calcutta, editia bilingva romana-bengali a Jocului de-a vacanta vede lumina tiparului la Bucuresti. Personal, sunt tare, tare bucuroasa ca peste jumatate de veac acest lucru este posibil, impletirea Cununilor de stele cu rostirea, in bengali, a gandurilor lui Mihai Sebastian. Va multumesc tuturor pentru sustinere, multumiri prietenei mele Violeta Mihulin, de la tipografia Lumina, pentru rabdare si harul de a pune in pagini randurile, in romana, dar mai ales in bengali. Multumesc tuturor si pentru dragostea pentru Didi, sora noastra mai mare. Poate ca si Didi este, precum Corina, o fata dintr-o carte, din cartea pe care o cititi… Asa de ireala poate fi, uneori, prezenta sa printre noi. Caci cu prea multa iubire pentru tara aceasta a fost daruita…

Carmen Musat-Coman