Liderii: arhetipuri si roluri organizationale. Leadership si cultura organizationala

INTRODUCERE: ARHETIPURI, EROI SI LIDERI

Arhetipurile reprezinta configuratii universale primordiale care formeaza subconstientul sau inconstientul colectiv. Sunt imagini care nu se limiteaza la mostenirea culturala sau rasiala a unui individ sau grup uman. Ele sintetizeaza principii generatoare care guverneaza conditia si existenta umana oriunde in timp si spatiu. Arhetipurile exprima teme, probleme, drame si asteptari comune pentru intreaga specie umana, intalnite in toate epocile si la toate popoarele.

Plasandu-se dincolo de rational si constient, domeniul arhetipal se manifesta in special sub forma miturilor si povestilor, a folclorului in general. Desi ne apar ca naratiuni fantastice, miturile descriu situatii existentiale caracterizate printr-o mare incarcatura si intensitate nu doar emotionala, ci si morala sau intelectuala. In intamplarile relatate si in personaje pot fi recunoscute cu usurinta situatii de viata si oameni reali. Un vechi si intelept proverb rusesc zice ca „ … basmul este o minciuna, dar care contine o aluzie spre invatatura de minte a tinerilor”. Miturile, ca sinteze arhetipale complexe, sunt „invataturi despre viata“, in care dramele existentei sunt purificate de detalii si prezentate intr-o forma absolutizata si abstractizata. La fel procedeaza si matematica atunci cand dezleaga misterele naturii cu ajutorul numerelor. Numerele nu sunt simple cantitati, ci releva, pentru cei care stiu sa le desluseasca limbajul, proportii si armonii ascunse. Miturile nu opereaza cu numere, ci cu arhetipuri – echivalentul psihologic al numerelor.

Cu toate ca nu pot fi identificate temporal si spatial cu precizie, asa cum este cazul intamplarilor din realitatea materiala, elementele arhetipale nu sunt mai putin reale sub aspect ontologic. Arhetipurile nu sunt plasmuiri ale imaginatiei si fanteziei omenesti. Ele au o existenta proprie si autonoma, fiind in acelasi timp strans legate de realitatea materiala si de viata umana.
Personalitatile, comportamentele si chiar destinele oamenilor pot fi intelese si interpretate din perspectiva principiilor arhetipale. In mod sigur, evenimentele si dramele noastre cotidiene constituie puneri in scena „profane“ ale unor teme mitologice universale, eroii carora nu mai sunt zeitati sau diverse personaje dotate cu puteri supranaturale, ci oameni obisnuiti. Piesele care se joaca sunt fundamental aceleasi, insa actorii sunt altii. Avea dreptate batranul Sheakespeare – viata este o scena, iar noi suntem actorii.

Poate ca cea mai sugestiva metafora pentru notiunea de arhetip ar fi cuvantul „prototip”, in sensul de model initial. Arhetipul este un „prototip psihologic” din care „decurg”, in functie de zestrea genetica si context, toate comportamentele umane posibile. Este izvorul primordial din care se adapa conditia umana in toate ipostazele si manifestarile sale. O analogie potrivita pentru arhetipuri ar fi ADN-ul. Ca si ADN-ul, arhetipurile codifica informatiile despre potentialele reactii psihologice proprii speciei umane si comportamentele adiacente. Ele sunt plenitudinea nediferentiata din care, apoi, se separa, sub influenta circumstantelor, variante diferentiate si individualizate ale conduitelor omenesti. Exact din acest motiv, domeniul arhetipal, cel al inconstientului colectiv este denumit in unele traditii culturale „salas al zeilor”. Iar, asa cum se stie, zeii sunt si buni si rai. Nu in zadar, una dintre functiile arhetipale principale este decantarea binelui de rau si delimitarea poruncilor / imperativelor de interdictii / tabuuri. Este evidenta, asadar, conotatia morala universala a arhetipurilor. Acest lucru se vede cel mai bine in comunitatea de mesaj pe care il transmit marile religii ale lumii si in gradul foarte ridicat de similaritate a invataturilor profunde care exista intre ele, in pofida uriaselor deosebiri de forma. Din negura vremurilor, religiile si mitologiile ne soptesc, in limbi diferite, aceleasi lucruri.

Fiind grefate pe mostenirea biologica, in special pe bagajul de instincte, arhetipurile exercita o actiune implacabila atat asupra omului post-modern supratehnologizat din marele metropole ale sec. XXI, cat siasupra populatiilor indigene din Papua-Noua Guinee. De arhetipuri, ca de propria umbra, nu poti scapa. Nimeni nu se poate sustrage efectelor domeniului arhetipal asupra comportamentelor, nici Vladimir Putin, nici Barack Obama, nici Sanctitatea Sa, nici locuitorii fasneti si descurcareti ai Bucurestiului si nici destoinicii si modestii vasluieni etc. Am mentionat numele a trei mari lideri globali – Putin, Obama si Papa de la Roma. N-am facut-o intamplator. Prin aceasta am vrut sa scot in evidenta faptul ca nici liderii si nici leadersip-ul in general nu constituie o exceptie de la aceiasi regula inexorabila: „destinul” indivizilor si al grupurilor este incriptat inarhetipuri.

Orice colectivitate umana, deci si organizatiile de afaceri, au propriul imaginar – colectia de paradigme, conceptii, constructii cognitive, idei, opinii, credinte etc., mai mult sau mai putin deviate de la realitate. Acestecreatii ale spiritului eliberat de chingile rationalitatii iau forma obiceiurilor, traditiilor, ritualurilor sau a folclorului organizational. Ele si altele delimiteaza domeniul culturii organizationale. Corporatia moderna se comporta ca un trib. Exact ca papuasii, eschimosii sau tuaregii. Fara nicio diferenta. Doar cu totii apartinem marii specii Homo sapiens sapiens. Iar omul este avid dupa certitudini si siguranta. Asa se face ca atunci cand certitudinile sunt putine, golul este suplinit de creatii ale imaginatiei si fanteziei, care deseori devin mai „adevarate” decat lucrurile obiective, materiale. Trebuie sa fim insa foarte atenti la etichetarea acestor creatii, caci prin ele ne vorbeste inconstientul colectiv, domeniul arhetipal. Fara a ne da explicit seama de acest lucru (de aceea se si cheama inconstient sau subconstient), personajele arhetipale, care nu sunt altceva decat patternuri psihologice si comportamentale sau „prototipuri de personalitati”, se insinueaza pe neobservate in constient, ghidandu-l dupa propriile legi.
Preferintele si optiunile noastre rationale nu sunt altceva decat „soapte ale zeilor”. „Eroii muritori” sunt proiectii ale „eroilor legendari”. Pentru organizatii acest aspect este esential intrucat rolul liderilor – al eroilor din organizatii – este greu de subestimat. Asa cum crede, pe buna dreptate, Simon Sinek, autorul extrem de reusitei carti despre lideri si lidearship Liderii mananca ultimii: „Liderii sunt cei care se avanta primii in necunoscut. Ei se napustesc spre pericol. Ei isi lasa la o parte propriile interese pentru a ne proteja sau pentru a ne duce spre viitor. Liderii ar sacrifica imediat ceea ce le apartine pentru a proteja ceea ce ne apartine.
Si nu ar sacrifica ceea ce e al nostru, pentru a salva ceea ce e al lor. Asta inseamna sa fii lider. Inseamna ca ei aleg sa infrunte primii pericolul, avantandu-se spre necunoscut. Iar atunci cand suntem siguri ca ei vor avea grija de noi, vom marsalui din urma lor si vom munci neobositi pentru a le implini viziunea si ne vom numi cu mandrie adeptii lor”.

Este vorba despre lideri organizationali veritabili, autentici, care isi castiga puterea si o folosesc in mod foarte responsabil, spre binele intregii colectivitati. In mod sigur, fata de liderii organizatiilor exista anumite asteptari din partea membrilor. Aceste asteptari sunt reflectia grijilor, preocuparilor si nevoilor resimtite de cei mai multi dintre membrii organizatiei. Dar ele sunt ancorate nu numai in calcule rationale sau in evidentele cotidianului, ci au neindoielnic si o determinanta care isi trage taria din imaginarul colectiv si, prin urmare, din inconstientul colectiv – in forurile noastre cele mai profunde, frecvent fara a constientiza noi insine acest lucru, mai ales atunci cand suntem asaltati de iuresul problemelor si schimbarilor, speram sa apara Cavalerul pe Cal Alb, salvatorul, care ne va izbavi de Balaur, de urgii, de asuprire, de ticalosi, de nedreptate.

Adevarul este ca noua tuturor, chiar si celor mai cerebrali si lucizi, ne plac povestile (faptul ca multi oameni nu recunosc acest lucru este o cu totul alta poveste). Noi tanjim dupa fantastic. Nevoia de neobisnuit, extraordinar si iesit din comun se pare ca este una dintre nevoile umane fundamentale chiar si pentru oamenii sofisticati din ziua de azi. Acest lucru are urmatoarea explicatie: personajele si actiunile din povesti reflecta persoane si situatii ideale. Iata de ce, sfidand mileniile, marile povesti,mituri si religii isi pastreaza proaspata vraja si continua sa ne fascineze. De fapt, nevoia de fantastic exprima nevoia de ideal, perfect, armonie, dreptate, echitate, implinire. Un om normal (fara deviatii patologice sau schilodit sufleteste) isi doreste sa triumfe binele, sa se faca dreptate, sa invinga cel virtuos, fiecare sa primeasca dupa fapte, sa fie toti fericiti, sanatosi si bogati etc. Macar in povesti, daca nu si in viata reala. Povestile ne ofera ceea ce ne lipseste cel mai mult in existenta reala. Din acest motiv, filmul 300 areincasari mai mari decat Crima si pedeapsa, tot asa cum Biblia pierduta se vinde in tiraje uriase, ceea ce nu putem spune despre Critica ratiunii pure, ultimul clip al lui Lady Gaga este incomparabil mai popular decat ultimul concert al Orchestrei Simfonice Vieneze, iar teoria haosului sau geometria fractala par mai atractive decat tabla inmultirii sau trigonometria clasica.

Lucrarea ce urmeaza este o abordare interdisciplinara, pe baza conceptelor imprumutate din psihanaliza jungiana, antropologie, sociologie, teoria organizatiilor, istoria religiilor, economie, neurostiinte, biologie etc. a fenomenului leadership-ului modern. Organizatiile, chiar si cele economice,sunt mai intai de toate grupuri umane in interiorul carora se dezvolta anumite fenomene si dinamici colective. A le aborda strict dintr-o perspectiva economica ar fi nu doar plictisitor, ci si incorect. Indicatorii financiari, atat de dragi economistilor, ne spun foarte multe lucruri utile despre starea si perspectivele organizatiei de afaceri, dar si mai multe nu sunt spuse sau chiar escamotate. In calitate de economist, recunosc cu oarecare jena acest lucru.

Autorul

CUPRINS

Introducere: arhetipuri, eroi si lideri / 7

Capitolul 1. Problematica leadership-ului in organizatiile modern / 11

Capitolul 2. Arhetipurile leadership-ului si miturile organizatiei / 25

Capitolul 3. Sinele: plenitudinea sufleteasca si puterea autentica / 42

Capitolul 4. Tatal: ordine, lege, protectie / 62

Capitolul 5. Mama: grija si compasiune / 79

Capitolul 6. Batranul intelept: sfetnicul si tamaduitorul / 99

Capitolul 7. Tricksterul: improvizatie, joc, infruntarea incertitudinii / 116

Capitolul 8. Magicianul / Alchimistul: convingere si abilitate relationala / 133

Capitolul 9. Eroul: onoare si curaj / 154

Capitolul 10. Dezvoltarea resurselor arhetipale si rolurile organizationale ale liderilor / 175

Capitolul 11. Dezvoltarea organizatiei si strategiile generice de leadership / 183

Capitolul 12. „Matematica” leadership-ului / 192

Capitolul 13. Leadership, management si relatii de munca in economia bazata pe cunoastere / 199

Capitolul 14. Responsabilitatea puterii si profunzimile „ascunse” ale leadership-ului / 218

Bibliografie / 231