Pragmatismul reflexiv (Incercare de constructie filosofica)

DESPRE CARTE:

Care e filosofia personala a unui profesor de filosofie?

Avem aici reperele esentiale ale meditatiilor sale hranite de experienta (la catedra, in administratie, la guvernare): trecerea necesara de la cunoastere la intelepciune, drumul de la adevar catre sens, comunicarea ca trambulina spre constiinta de sine, lumea ca rezultat al actiunii oamenilor, dar o actiune ce cuprinde deopotriva reflectia si spiritualitatea lor.

CUPRINS:

Cuprins
Introducere 7
Ce aduce filosofia? 25
Pragmatismul reflexiv 31
Intoarcerea la sens? 38
De la «problema ratiunii» la «problema raþionalizarii» 47
Ce este rationalitatea? 75
Tipurile de rationalitate 115
Cum concepem societatea? 154
Metanarativii actuali 168
De la «cotitura lingvistica» la «cotitura comunicativa» 179
Abordari ale comunicarii 205
Iesirea din relativism 233
Spre o logica a argumentarii 244
Noul concept al omului 260
Democratia ca forma de viata 270
Raul ca problema 291
Ce poate face credinciosul? 297
Raspunderea culturii 303
Libertate, reforma, integrare europeana (Despre teoria critica) 322
Cum abordam opiniile altora? 347

FRAGMENT:

«Constructia pe care am proiectat-o vine din patru optiuni filosofice.

Prima este aceea ca, printre capacitatile pe care le posedam, ca oameni – sensibilitate, vointa, intelect, reflectie etc. -, ratiunea este cea pe care ne putem rezema cu mai multe sanse de orientare incununata de succes in viata.

A doua este aceea ca ratiunea implica – asa cum ne-a aratat deja Fichte – vointa de ratiune si datoria rationalizarii lumii noastre. Suntem deja departe pe drumul rationalizarii si avem concluzii propriu-zis filosofice in urma drumului parcurs. Nu este aproape nimic in ordine in lume, dar nu este totul pierdut si nici mult de la inceput asigurat!

A treia este aceea ca persoana care vrea rationalizarea intra pe terenul unei realitati ce ramane un intreg – distribuit pe numeroase paliere, domenii, segmente si situatii, unde trebuie facute suficiente distinctii – si se cere abordata ca intreg. «Diferentierea» o consider nu doar un mecanism de evolutie a modernitatii, ci si o realitate mai adanca, cu ale carei efecte abia am inceput sa ne confruntam, filosofic vorbind.

A patra este aceea ca in constiinta si in comunicare avem mediile hotaratoare ale vietii noastre intr-o societate a carei complexitate deja pune la incercare conceptualizarile retinute in istoria filosofiei.

Chiar si dupa decenii de ofensiva impotriva unificarii datelor experientelor, in filosofie nimic nu este asigurat fara fundamentare – am facut deci tema de reflectie chiar din aceste optiuni sau macar le-am aparat.»

DESPRE AUTOR:

Andrei Marga este licentiat in filosofie si sociologie si a obtinut doctoratul in filosofie cu o teza despre «teoria critica» a Scolii de la Frankfurt (Herbert Marcuse). S-a specializat in filosofia contemporana in Germania Federala si S.U.A..

A publicat volume in domeniu, printre care „Introducere in filosofia contemporana„ (Compania, 2014), „Religia in era globalizarii„ (Editura Academiei Romane, 2014), „Relativismul si consecintele sale„ (Ratio et Revelatio, 2014), „Guvernanta si guvernare (Un viraj al democratiei?)„ (Editura Compania, 2013), „Schimbarea lumii. Globalizare, cultura, geopolitica„ (Editura Academiei Romane, 2013), „The Destiny of Europe„ (Editura Academiei Romane, 2012), Argumentarea (Editura Academiei Romane, 2011), „Challenges, Values, Vision. The University of the 21st Century„ (Cluj University Press, 2011), „Die Religion im Zeitalter der Globalisierung„ (EFES, 2010), „Absolutul astazi. Teologia si filosofia lui Joseph Ratzinger„ (Eikon, 2010), „Criza si dupa criza„ (Eikon, 2009), „Filosofia lui Habermas„ (Polirom, 2006), „Filosofia unificarii europene„ (EFES, 2005), „Reconstructia pragmatica a filosofiei„ (Polirom, 1998), „Rationalitate, comunicare, argumentare„ (Dacia, 1991).

A publicat, de asemenea, volume ce cuprind analize si proiecte de reforma legate de misiunile publice pe care le-a indeplinit, precum „Iesirea din trecut„ (Alma Mater, 2002), „Anii reformei. 1997-2000„ (Presa Universitara Clujeana, 2007), „Profilul si reforma universitatii clujene. Discursuri rectorale„ (Presa Universitara Clujeana, 2012), „Dupa cincisprezece ani. Fifteen Years after„ (Cluj University Press, 2012), „Sincronizarea culturii romane. Un proiect„ (Tribuna, 2013), „Romania intr-o lume in schimbare. Interviuri realizate de Romeo Couti„ (Ecou Transilvan, 2013).

Profesor de filosofie contemporana si logica generala, a fost rectorul Universitatii «Babes-Bolyai» (1993-2004 si 2008-2012), ministru al Educatiei Nationale in guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu, ministru al Afacerilor Externe in guvernul Ponta I, presedinte al Institutului Cultural Roman.

A fost ales in conducerea unor organizatii si institutii internationale (European University Association, United Nations University din Tokyo, CEPES-UNESCO etc.) si a fost numit consultant al unor institutii culturale si universitare din China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria.

I s-au acordat ordine de stat in Germania («Marea Cruce de Merit»), Franta, Italia, Romania, Portugalia. A primit premii internationale (printre care premiul «Herder») in Austria, Germania, Israel.

A sustinut cursuri si seminarii, ca profesor invitat, la universitatile din Munchen, Viena, Montpellier si Ierusalim.

Este laureat al premiilor nationale «Barnutiu» si «Bratianu».